Non multa sed multum

Să dăruiești o fărâmă din inima ta…

Este povestea unui tânăr din Bucureşti, abandonat de părinţi şi trecut prin casele de copii încă din primele zile de viaţă. Marcat de adânci suferinţe fizice și sufletești, se preocupă, azi, de nevoile orfanilor, dar şi de ale bătrânilor necăjiți. Mezin al unei familii cu mulţi copii, copil fără copilărie, a crescut într-o casă de plasament încă din primele zile de viață. La Revoluţie, nu împlinise trei ani. Își cunoaște familia dar a trebuit, singur, să își afle un rost în viață. Bătăile încasate în orfelinat i-au lăsat traume adânci, loviturile la nivelul capului i-au declanșat o boală pentru care se tratează permanent. Are o pensie de invaliditate de 600 de lei.

Mihai Căldăraru urmat învățământul profesional și cursuri de resurse umane și de jurnalism. S-a angajat într-un restaurant, ca om bun la toate. Supliciul îndurat în copilărie l-a determinat să se îndrepte, cu o caldă compasiune, către cei mai necăjiți decât el. Din anul 2011 și-a început activitatea în cadrul unei asociații caritabile venind în ajutorul copiilor și bătrânilor uitați de lume…și se călăuzește după învățătura părintelui Steinhardt „Dăruind vei dobândi”. Sprijinul pentru cei nevoiaşi constă în alimente, haine, dulciuri şi alte produse de strictă necesitate. În prezent este director general al Direcției de Asistență Socială pentru Persoane cu Dizabilități, Copii și Adopție în cadrul Asociației Europene a Drepturilor Omului și Protecției Sociale conduse de inimoasa Daniela Riccio. Primăria Capitalei i-a venit în ajutor cu o locuință socială pentru care are contract pe 5 ani. Și după? Dumnezeu e mare, ne spune el, într-o garsonieră garnisită de icoane și fotografii cu părintele Arsenie Boca. Da, colaborează în plan umanitar cu Biserica Ortodoxă. Cu Părinții alături de care îi ajută pe cei aflați în nevoie…


„Și eu am fost ca ei…”

„Am stat în centrul de plasament ꞌCasa Speranțeiꞌ 18 ani de zile. După ce am ieșit din casa de copii am intrat în Asociația MicNews. De doi ani activez în cadrul Asociației Europene a Drepturilor Omului și Protecției Sociale conduse de doamna Riccio Daniela. Am mers prin sate, prin comune, cu voluntarii, am oferit pachete cu alimente, am stat de vorbă cu bătrânii, cu copiii defavorizați. Recent am fost în comuna Balș satul Bourel din județul Iași, în Segarcea Teleorman, în comuna Pietroșani Teleorman unde știm că sunt oameni foarte amărâți. Și în județele Bacău și Botoșani. I-am ajutat cu alimente primite ca sponsorizări: ulei, zahăr, făină, mălai, sucuri, dulciuri. Consider că gesturile frumoase trebuie făcute întodeauna, nu doar de sărbători.”

„De obicei stau de vorbă cu copiii, îi întreb cum se simt, cum sunt educați cum e în centrul de plasament, cum se înțeleg cu educatorii. Nu mai e cum era pe timpuri, să fii bătut, să fii agresat și toate astea. Pe vremea când am crescut eu în centrul de plasament era foarte greu, din cauza bătăilor pe care le primeam, regimului de frică, de groază la care eram supuși.
De când am intrat în UE lucrurile s-au schimbat. Căminele arată civilizat, copiii sunt îngrijiți, sunt respectați. Urmează, din câte știu, să se desființeze casele de copii, să fie plasați în apartamente, câte 3 copii, să învețe să se gospodărească singuri.”

„Percep în vocea lui o ezitare…Tace…„La ce te gândești?”, îl întreb…

„Îm amintesc…Am fost pus în fața unor situații foarte grave. Am întâlnit niște bătrâni care, în momentul în care au văzut cozonacul…au izbucnit în plâns…unde?…în Segarcea Vale. Am mai fost la o femeie care era bolnavă de cancer în ultima fază și nimeni nu o ajuta…Am apelat la Direcția de Asistență Socială, la spitale, pentru a-i face toate investigațiile necesare…În unele comune din Iași avem situații foarte grave. În unele locuri acești oameni nu sunt sprijiniți deloc de către primării. Există situații disperate. Copiii care părăsesc casele de copii ajung pe stradă. E o situație grea.”

„Și, în prezent, care e cursul activității voastre?”

„Încerc să dau startul campaniei umanitare „Statul faptelor bune” prin care noi vom oferi produse igienico –sanitare și alimente atât copiilor, cât și bătrânilor. În continuare încercăm să obținem sponsorizări pentru tablete, sunt atât de necesare copiilor săraci din zonele rurale.

Pentru asta avem nevoie de mulți bani…Iată un nr. de cont, pentru cel mai mic gest: RO29BTRLRONCRT00K3365803

Săptămâna viitoare facem o campanie de ajutorare a copiilor defavorizați din unele sate din județul Bacău.”

„Care este taina armoniei în relațiile cu oamenii?” îl întreb…

Și el îmi răspunde, inspirat, parcă, din învățăturile Sfinților Părinți: „Să dăruiești ceva, fiecărui om întâlnit în cale…Să dăruiești un zâmbet, o vorba bună, o pâine, iubire, compasiune, înțelegere…adică o fărâmă din inima ta!” (I.A.)

Cine dorește să ia legătura cu Mihai, o poate face la nr. de telefon 0722 707 022

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.