Non multa sed multum

Lucica Georgiev: Avantajele și dezavantajele copilului bilingv

Din experiența unei mame și unei profesoare de limba română ca limbă maternă în Bulgaria

Astăzi trăim într-o continuă schimbare tehnologică și globală. Frontierele dintre state devin din ce în ce mai invizibile, călătoriile dintr-un punct în altul nu mai constituie o problemă, iar instrumentele actuale de informare ne permit să comunicăm cu oricine, oricând, indiferent de locul unde ne aflăm. Prin urmare, este normal că, din ce în ce mai multe persoane din diferite țări și de naționalități diferite constituie familii mixte. De obicei, astfel de cupluri vorbesc două limbi diferite și uneori chiar trei. Există,de asemenea, cazuri în care familiile dintr-o naționalitate se mută pentru a trăi în afara țării de origine într-un mediu trilingv.

Copiii care învață să folosească două limbi de la o vârstă fragedă sunt numiți bilingvi. Ei sunt capabili să învețe și să adopte mai multe limbi ca limba lor maternă. Știm cu toții importanța învățării unei limbi străine astăzi și nu este o coincidență, că părinții investesc mult timp și resurse pentru asta. Cu toate acestea, se dovedește, că bilingvismul este cel mai de succes și mai ușor mod de a învăța o limbă. Astfel, copiii învață de la o vârstă fragedă mai rapid și mai ușor și se dezvoltă în mod natural, fără a o lua ca obligație și fără a depune efort în plus. De-a lungul anilor, am observat, copiii crescând cu mai mult de o limbă sunt mai inteligenți și mai receptivi la tot ce este nou, ei se adaptează mai ușor situațiilor concrete. Am constatat că acești copii nu numai că au un avantaj, dar își dezvoltă mai bine memoria și gândirea logică. Prin urmare, pe baza celor învățate din mediul natural, din familiile care provin, au posibilitatea să învețe două limbi, bulgară de origine slavă în țara de reședință, Bulgaria, și limba română de origine latină vorbită în comunitatea, în care locuiesc. Dacă îi mai întrebi și ce limbă vorbesc, spun că e limba bunicilor și străbunicilor și așa au pomenit la ei acasă. Limbajul la care sunt expuși copiii la o vârstă fragedă le oferă în mod clar o identitate care depășește cu mult imagini și experiențe sau abilități lingvistice. Stăpânirea unei limbi, nu înseamnă numai un mod de comunicare. Prin stăpânirea unei limbi, ei devin membri ai grupului în care trăiesc. Limba maternă nu este încărcată numai de stilul de viață și emoțiile mamei, ci este și limba maternă – aparținând unui anumit popor, unei anumite comunități – și, prin urmare, este încărcată de stilul de viață al tuturor acestor oameni, de poveștile lor, de tragedii, de triumfurile lor. Nu numai că prin limbajul lor se exprimă emoțiile, ci sunt și emoțiile comunității. Limba este o moștenire prin care se identifică ca neam. Învățând o limbă, acceptă o moștenire. Continuând și dezvoltând acest patrimoniu, continuăm și dezvoltăm de fapt o limbă, și împreună cu acea limbă – pe noi înșine! Prin urmare, este important, ca profesori și părinți, să fim conștienți de unul sau doi factori care ne vor explica comportamentul unui copil și, la rândul nostru, ne vor determina comportamentul față de copilul nostru. Copiii bilingvi au un avantaj intelectual față de cei care vorbesc o singură limbă, bilingvismul are de asemenea, și dificultăți. Unii copii sunt probabil confundați în ambele limbi, deoarece sunt confruntați și influențați de două culturi total diferite, sisteme de cuvinte, concepte, gramatică și moduri de gândire diferite. Prin urmare, acești copii artrebui abordați cu răbdare și atenție. Dificultatea este și, dacă o limbă este mult mai des folosită, ea devine mai dominantă și mai avansată decât cealaltă. Totuși, toate acestea sunt depășite cu ușurință prin îngrijirea părinților, stimulând dragostea pentru limbă și citind regulat, vorbind și ascultând în limba corespunzătoare.

Din fericire, nu există niciun pericol prin tehnologiile actuale, deoarece informațiile s-au îmbunătățit semnificativ și schimbat de-a lungul deceniilor. Ar fi bine ca profesorii să urmeze o pregătire pedagogică specială și să primească certificarea de predare prin aceste pregătiri și să practice numai după ce au dovedit că sunt pregătiți pe deplin. Acesta este motivul pentru care copiii care se dezvoltă prin bilingvism profită de cele mai bune metode în sistemul actual de informare de învățare din copilăria timpurie. Există, de asemenea, multe cazuri în care ambii părinți pot vorbi o limbă diferită de limba pe care copilul lor o poate stăpâni la școală sau ambii părinți pot avea două limbi native diferite și pot comunica folosind o a treia limbă. Există multe avantaje pentru cunoașterea mai multor limbi. În primul rând, economisește mult timp și bani care vor fi investiți într-o etapă ulterioară de dezvoltare. În plus, copiii înșiși se simt mult mai bine și mai fericiți atunci când, în loc să fie nevoiți să ia lecții, își pot dedica timpul altor activități. Timpul economisit poate fi petrecut în învățarea unei a treia (sau a patra) limbi complet diferite. Și când acești copii vor crește, vor aprecia cel mai mult că au ajuns să cunoască mai multe limbi. Acest lucru i-ar ajuta în toate domeniile de activitate – comunicarea cu oameni din toată lumea, căutarea de informații, călătorii și, bineînțeles, nu în ultimul rând și cel mai important: dezvoltarea profesională. Un copil care vorbește fluent două limbi este expus să asimileze două culturi, două tradiții literare și, în consecință, și o uriașă bogăție de idei culturale și morale –transformându-l în mod ideal, într-o persoană mult mai tolerantă, mai flexibilă și o persoană adaptivă. Astfel, copiii care vorbesc două limbi și care se simt acceptați de ambele culturi se identifică cu ambele.

S-a demonstrat științific că oamenii care vorbesc mai multe limbi au o creștere semnificativ mai mare de materie cenușie în creierul lor decât alții. Acest lucru se datorează faptului că poligloții trebuie să se ocupe de sisteme gramaticale în mai multe limbi diferite în același timp. Studiul a dovedit cu tărie că bilingvismul este un fenomen benefic. În urmă cu aproximativ 20-30 de ani, din cauza cercetărilor și prejudecăților, bilingvismul a fost considerat ca fiind deficitar, iar dezvoltarea copiilor bilingvi a încetinit. Acest lucru este vizibil în Bulgaria în ultimii 30 de ani, populația românească s-a asimilat în mare parte din cauza acestor prejudecăți. Însă această gândire conservatoare a fost mult timp marcată de cercetări științifice clare. Astăzi, atât biologii cât și educatorii sunt unanimi – vorbirea a două limbi este mai bună în activitățile care necesită concentrare și memorie de lucru pe termen scurt. Foarte puține studii au fost publicate pe renumitul site științific Medicale expres. Dovezi și articole științifice fundamentează categoric ideea că copiii bilingvi au mari avantaje (cognitive, intelectuale, sociale) față de cei care știu doar o limbă.

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.