Non multa sed multum

Supraviețuitor în trenul cu destinația: moarte! (II) de Eliza Chirică

Deschiderea noii instituții culturale s-a realizat în prezența unuia dintre puținii supraviețuitori, în viață, ai Pogromului de la Iași- Iancu Țucărman. Îi place să spună că s-a născut de două ori, o dată când a văzut lumina zilei, iar a doua oară în trenul morții de la Podul Iloaiei – Iași, din fatidica vară a anului 1941- un tren în care fusese încuiat ca sa nu mai iasă viu.În vagonul pe care îl numeşte, chiar și după ani și ani de la sinistra nenorocire, “al meu”, au intrat 137 de oameni. La sfârşit mai trăiau doar opt.

“Simt o emoție deosebită să mă aflu aici după 79 de ani. Tot într-o zi de luni am ajuns în această curte care era a unei instituții care trebuia să apere oamenii de rele- Chestura Poliției Iași. Dar am fost adus cu un scop care nu a făcut și nu va face niciodată cinste unui asemenea oraș minunat cu o însemnătate culturală și academică. A fost un nor negru care l-a pătat în perioada Pogromului de la Iași. În curtea chesturii, am stat, întins pe jos, până a doua zi în zori. Cei care au încercat să sară gardul au murit seceraţi. Ne aflăm în acea curte nenorocită de acum 79 de ani, transformată într-un muzeu datorită unei gândiri umane și unei viziuni” a povestit Iancu Țucărman.

Își aduce aminte cu minuțiozitate orice detaliu în ciuda vârstei și a trecerii timpului.
”În tren,“apă” şi “aer” au fost cuvintele care s-au strigat acolo cel mai des dar în zadar.
Din vagonul meu, am trăit doar 8!! În celalalte au fost mai mulţi supravieţuitori”, spune Țucărman. În noiembrie același an, la vârsta de 19 ani, a auzit un jandarm spunând ”Plecaţi acasă! Sunteţi liberi!”- și pentru el viața a căpătat un nou sens.

Cu emoție a primit la deschiderea expoziției cheia Casei Muzeelor, un loc al lui, al amintitilor sale și al tuturor celor care au în suflet memoria acelor vremuri dureroase. ” Ne aflăm într-o zi pe cât de importantă, pe atât de răscolitoare întru memoria celor care aici, în această curte, acum 79 de ani plăteauprețul suprem fără a-și cunoaște vreo vină.

Marcăm un moment foarte important în viața culturală ieșeană, redând destinației pentru care a fost construit acest edificiu încărcat de istorie, care, din păcate, a fost transformat într-o vreme înloc ce dădea fiori întregii comunități: Chestură de Poliție, nume pecare imobilul avea să îl poarte în memoria colectivă zeci de ani.

Fosta Chestură are o nouă identitate ”Casa Muzeelor”casă a istoriei și culturii fără granițe, loc în care trecutul va fi rememorat, și din nou, cultura noastră se va împleti și cu cea apoporului evreu formând istoria veacurilor viitoare.

Vara anului 1941 găsea Iașul prins în efervescența politică aunor interese și convingeri, xenofobe, este anul cu cea mai tragicăîncărcătură din istoria orașului, când mii de evrei de origine românăcad victime acțiunilor rasiste și antisemite din acea vreme.La zeci de ani distanță, încă mai căutăm explicații, răspunsuri,încercăm să înțelegem cum a fost posibilă o asemenea tragedie într-ocetate a culturii, în mijlocul lumii civilizate, în capitala Moldovei.Ca o ironie a sorții, documentele, mărturisiri certe, ne spun căunii dintre cei uciși aici fuseseră decorați în Primul Război Mondialpentru eroismul lor în slujba României.Istoria nu uită și nu ne lasă nici pe noi să uităm, prin sutele defotografii care stau chezășie Pogromului de la Iași. Doar privindu-le,putem aprecia dimensiunea înfiorătoare a acestui masacru: mii deoameni, printre care copii și bătrâni, care au fost arestați, terorizați saunimiciţi în propriile case, pe străzile Iașului, sufocați în vagoanele„trenurilor morții”.Suntem datori să păstrăm și să transmitem la rândul nostru, celorce vor urma, aceste mărturii ale timpului, și ce mod mai bun de a oface, decât amenajându-le o casă, un loc al lor, unde să-și poatădepăna povestirile oricui este interesat să le asculte ” , a spus Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași la deschiderea expozițiilor.

”În multe locuri unde am mers în Europa, când eram întrebat de unde sunt și spuneam…de la Iași apărea invariabil și o discuție despre Pogromul de la Iași. Eram întrebat : există vreun muzeu dedicat Pogromului? Iar eu nu putea să răspund decât că există o idee, sau o speranță. Acum, odată cu restaurarea acestei clădiri iată că ideea,speranța încep să se concretizeze, acum se produce deschiderea prin două expoziții. Cred că Iașul are o datorie mare pentru a comemora acel moment tragic de acum 79 de ani și mai cred că Iașul are și o datorie față de o comunitate care reprezenta la un moment dat jumătate din populația Iașului și care a avut o însemnătate pentru dezvoltarea orașului. Nevoia de a marca această contribuție ne-a făcut să ne gândim și la acest muzeu dedicat teatrului evreiesc, a primului teatru idiș din lume”, a spus, în cadrul evenimentului,Lucian Dan Teodorovici, directorul Muzeului Național al Literaturii Române Iași.

”Această Casă este a tuturor celor care au pătimit și a tuturor celor care trebuie să cunoască istoria, pe care suntem datori să o predăm copiilor. Am conceput cu mare drag alături de toți cei care ne-au stat aproape Muzeul Pogromului, Muzeul Teatrului Evreiesc și Casa tuturor muzeelor. Iașul a reușit și a reunit într-o casă toate muzeele. Să ne dea Dumnezeu putere să cinstim în permanență memoria și istoria trecutului”, a spus la deschiderea expozițiilor, Marieta Afilipoaie, directorul Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași.

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.