Non multa sed multum

Titus Corlăţean: LEX INJUSTA NON EST LEX

Titus Corlăţean, Vicepreşedintele Senatului României: Notaţii şi conotaţii…pe marginea legii carantinării şi izolării…

„După o foarte serioasă reflecție asupra textelor adoptate de Camera Deputaților, am luat decizia, în final, să votez împotriva acestei legi. Iată de ce:

Ştim că această criză trebuie tratată cu seriozitate, dar criza trebuie tratată cu mijloacele juridice CONSTITUȚIONALE care să confirme corectitudinea măsurilor de restrângere a unor drepturi și libertăți fundamentale, având o bază constituțională. Şi de aici a plecat analiza pe care am făcut-o: proiectul de lege trebuie să răspundă acestor două exigenţe: mai întâi trebuie să ofere autorităților niște pârghii, nişte mijloace de a combate pandemia și de a proteja populația , dar, cumulativ, ȘI ASTA NU A FĂCUT GUVERNUL, prin proiectul de lege, să răspundă și EXIGENȚEI DE A RESPECTA CETĂȚEANUL ŞI DE A RESPECTA DREPTURILE ȘI LIBERTĂȚILE SALE FUNDAMENTALE care, în anumite condiţii, o perioadă, e adevărat, pot fi restrânse.

Or proiectul de lege a fost profund viciat de la bun început când a fost trimis de actualul guvern PNL. A conținut lucruri absolut abominabile și din perspectiva juridică constituțională şi din perspectiva respectării drepturilor omului. Având o specializare şi un doctorat în jurispridenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, am privit din perspectivă specializată Protecția Europeană a Drepturilor Omului, din perspectiva Curţii Europene a Drepturilor Omului și a modului în care Curtea Europeană judecă astfel de chestiuni extrem de importante și sensibile pentru că unul din elementele centrale ale proiectului de lege se referă la conceptul de PRIVARE DE LIBERTATE.

CARANTINA ȘI IZOLAREA care sunt PROCEDEE MEDICALE folosite în situații de criză epidemiologică presupun LIPSIREA DE LIBERTATE a omului cu justificare medicală dar trebuie să existe și o JUSTIFICARE JURIDICĂ valabilă și știți că starea de libertate este premisa definitorie pentru ființa umană. Lipsirea de libertate trebuie să fie excepția și ea trebuie să fie foarte clar și parcimonios, cuantificabil prevăzută de lege în ceea ce priveşte IPOTEZELE, MODALITAȚILE CONTROLULUI JUDICIAR, CĂILE DE ATAC care TREBUIE PREVĂZUTE ÎMPOTRIVA UNEI MĂSURI DE LIPSIRE DE LIBERTATE. Deci nu sunt criterii foarte uşor de îndeplinit. Şi aici vreau să fiu corect faţă de colegii care, în Comisia juridică, au lucrat cam şapte zile şi şapte nopţi pentru a corecta acest proiect de lege. Ei au reuşit să amelioreze substanţial o serie de prevederi din proiectul trimis de guvern după ce, în prealabil, și în Camera Deputaților fuseseră făcute anumite corectări.

Eu nu sunt membru al Comisiei juridice, sunt membru al Comisiei de constituționalitate și al Comisiei de politică externă la Senat. Din păcate, Comisia de constituționalitate nu a fost sesizată pentru o analiză și un raport, dar Comisia juridică a reușit să modifice o serie de chestiuni absolut dăunătoare din proiectul de lege.

Vă dau un singur exemplu: s-a eliminat acea chestiune aberantă de CARANTINARE A BUNURILOR PERSONALE inclusiv a TELEFOANELOR MOBILE. Au fost făcute și alte modificări importante. Cu toate astea, proiectul de lege a fost atât de viciat ab initio, structural, sistemic, încât, în perioada asta de timp, în ciuda muncii foarte intense din partea colegilor din Comisia juridică , n-a putut fi corectat și făcut coerent de la cap la coadă așa cum ar fi trebuit. Nu e un reproş adresat colegilor din Comisia juridică, dimpotrivă. Respectul meu pentru ceea ce au făcut.

Au rămas o serie de lucruri criticabile și, din punctul meu de vedere, eu nu am putut, personal, să trec peste ele.

Unele sunt, poate, aspecte de formă, dar ele sunt condiții de validitate pentru o lege. Vă dau un singur exemplu aici : guvernul nu a transmis, a refuzat, a evitat pur și simplu să transmită ceea ce o lege din 2000 privind tehnica legislativă, prevede: să transmiți o anexă, o listă cu EVALUAREA IMPACTULUI MĂSURILOR PROPUSE de limitare a drepturilor și libertăților fundamentale. Un astfel de proiect de lege în mod obligatoriu trebuie să aibă o ANALIZA DE IMPACT. NU A EXISTAT AȘA CEVA.

Sunt și alte chestiuni de formă : guvernul NU A SOLICITAT AVIZUL CONSILIULUI ECONOMIC ȘI SOCIAL.

Sunt lucruri care, din start, mi-au ridicat mari semne de întrebare. Iar chestiunile de fond au rămas foarte serioase pentru că, în general, definițiile dacă vorbim de carantină, de izolare, de alte măsuri concrete, DEFINIȚIILE TREBUIE SĂ INTRODUCĂ ELEMENTE FOARTE CLARE, CUANTIFICABILE, CA SĂ NU LASE LOC ARBITRARIULUI, INTERPRETĂRII SAU A UNEI DECIZII DISCREȚIONARE DIN PARTEA AUTORITĂȚII, în speţă, guvernului, în perioadă de criză, dar care privesc oameni cetățeni și drepturi și și drepturi și libertăți fundamentale.

S-a introdus, în definiția carantinei persoanelor, conceptul corect medical de separare fizică… a cui ? A persoanelor suspecte de a fi infectate (sic!) sau purtătoare ale unui agent înalt patogen în ce spații ( ?) și așa mai departe.

Întrebarea, în continuare, este: se dă, mai departe, o definiție a ceea ce înseamnă persoană SUSPECTĂ, persoană POSIBIL INFECTATĂ care provine din zona roșie și așa mai departe…?

În mod firesc, ca jurist, o spun: chestiunea asta cu POSIBILITAȚI, PERSOANE SUSPECTE, IMPLICĂ, PRACTIC, O PREZUMȚIE DE VINOVĂȚIE de boală care nu stă în picioare din punct de vedere juridic și constituțional. Nu poți să lucrezi cu conceptul de persoană SUSPECTĂ. Aici nu vorbim de SUSPECT în dreptul penal față de care există indicii, probe.

PERSOANA SUSPECTA DE A FI INFECTATĂ este o definiție extrem de evazivă și interpretabilă.

Ce înseamnă „ÎNALT PATOGEN” ? Poate că din punctul de vedere al Comisiei juridice s-au clarificat aceste sensuri din punct de vedere medical, poate niște clarificări. Dar din punct de vedere juridic lucrurile trebuiau foarte să fie foarte clar precizate.

CE ÎNSEAMNĂ „ÎNALT PATOGEN”, CE ÎNSEAMNĂ „MAI PUȚIN PATOGEN”, CE ÎNSEAMNĂ „MEDIU PATOGEN” și așa mai departe.

Sunt aspecte care privesc diferitele categorii de populație de persoane carantinate potrivit articolului 7 unde se dă definiția inițială la alineatul 1şi urmează o enumerare a persoanelor care urmează a fi carantinate. Şi aici deschid o paranteză : în proiectul inițial al guvernului, fuseseră trecute inclusiv persoanele SĂNĂTOASE care vin dintr-o zonă cu înalt risc epidemiologic, vin în România din acea zonă și, automat, toate persoanele, inclusiv persoanele sănătoase, erau carantinate.

Eu le-am spus de la bun început, colegilor că este o aberație juridică pentru că o persoană sănătoasă care, în plus, îşi poate face și un test care poate să fie negativ, pur și simplu nu poate fi lipsită de libertate în sensul carantinării, pentru că este O PERSOANA SĂNĂTOASĂ.

Colegii au eliminat conceptul de persoană sănătoasă, vă dați seama ce aberaţie era acolo şi a rămas categoria de PERSOANA SUSPECTĂ care mie îmi ridică, juridic vorbind, o mare problemă și mai menționez ce persoane intră în carantină la litera a : se spune că persoanele care sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel național european de către organismele competente.

Formula rămâne, din păcate, generalizatoare. Deci toate persoanele care sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat vor fi carantinate.Unii medici vor spune , pe baza prezumţiei că vin dintr-o zonă roşie, că este argumentat dar cu toate astea, JURIDIC și CONSTITUȚIONAL rămâne problema cu persoanele care nu sunt nici purtătoare de virus nici afectate de virus, persoanele SĂNĂTOASE care pot foarte ușor să aibă un test negativ dar potrivit acestui text și ele sunt carantinate. E O LIPSIRE DE LIBERTATE FĂRĂ FUNDAMENT în opinia mea ca jurist.

V-am dat câteva exemple care pe mine m-au determinat să votez împotrivă.

Nu am reușit să înțeleg de ce acest guvern a venit în FOARTE SCURT TIMP cu un proiect de lege CU CARACTER GENERAL, un proiect de lege cadru cu privire la toate tipurile de provocări sanitare, epidemice, riscuri biologice și așa mai departe ÎN LOC SĂ VINĂ CU UN PROIECT MULT MAI CLAR, MAI SIMPLU, CU PRIVIRE LA GESTIONAREA ACESTEI CRIZE COVID-19, urmând ca legea cadru să o elaboreze în liniște, mai așezat, pe bază de CONSULTARE PUBLICĂ, conform legii. Atenţie : aceasta nu a existat din partea guvernului deși legea o prevede. Nu au existat consultare publică, discuții cu diferitele asociații profesionale, cu ONG-uri…

Exista Legea 55 din 15 mai care prevedea exact măsuri de gestionare a acestei crize, putea foarte bine să vină guvernul cu un proiect de ameliorare a acestei legi.

Au fost multe argumente pe care le- am luat în considerare atunci când am decis să votez împotrivă, chiar şi în condiţiile în care legea a fost mult corectată de colegii din Comisia juridică.”

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.