Filip Gheorghiev: Una e limba în care omul se naște

Există nenumărate vorbiri, graiuri dar una e limba în care omul se naște. Piatră nestemată este limba părinților, pe care sufletele noastre poartă, iar refuzul acesteia reprezintă defăimarea străbunilor.
Limba strămoșilor ne definește, ne indică apartenența la patrie și neam. O patrie fără nume nu este o patrie, precum un neam fără o limbă comună nu se poate defini.
Astăzi, cu prilejul sărbătoriri Zilei Limbii Române, adresez un “La mulți ani fraților!“ tuturor care simt, găndesc și trăiesc românește.
În astfel de momente solemne, cred că e potrivit de a aminti o poezie, preferată mie, a marelui poet Grigore Vieru – „În limba ta”:
În aceeași limbă
Toata lumea plânge,
În aceeași limbă
Râde un pământ.
Ci doar în limba ta
Durerea poți s-o mângâi,
Iar bucuria
S-o preschimbi în cânt.

În limba ta
Ți-e dor de mama,
Și vinul e mai vin,
Și prânzul e mai prânz.
Și doar în limba ta
Poți râde singur,
Și doar în limba ta
Te poti opri din plâns.

Iar când nu poți
Nici plânge și nici râde,
Când nu poți mângâia
Și nici cânta,
Cu-al tău pământ,
Cu cerul tău în față,
Tu taci atuncea
Tot în limba ta.

Foto: Irina Airinei