Din pleiada de personalități culturale evreiești pe care Bacăul le-a risipit în cele patru vânturi, aș aminti doar câteva: pictorul Nicolae Vermont, format la Paris și la München,discipolul lui Theodor Aman, academicianul Solomon Marcus, frații săi, jurnaliștii Marius Mircu și Marcel Marcian, scriitorul Radu Cosașu, dizidentul din 1956, cofondator al revistei Dilema și autor al faimosului ciclu al Supraviețuirilor, scriitorii israelieni G.Mosari, Roni Căciularu, Calistrat Costin, actrița Rozina Cambos, violonista Silvia Marcovici, oameni de știință precum Aaron Aaronsohn, mare agronom și botanist, descoperitorul unei specii de grâu sălbatic la Rosh Pina și fondatorul rețelei de spionaj „Nili”acționând împotriva Imperiului Otoman, pentru cauza sionistă. Informațiile furnizate armatei britanice l-au ajutat pe generalul Allenby să înfrângă apărarea otomană la Beersheba și în Gaza. Un alt originar din Bacău a fost și Alexandru Șafran, Șef Rabin al României apoi, din 1948, Șef Rabin al comunității evreilor din Geneva.
Ada Shaulov născută Enghelberg provine din același Bacău , sol fertil al atâtor talente și ajunge cu familia în Eretz Israel la vârsta de 16 ani. Având la bază studii excelente de cultură românească, urmează, în Israel, studii superioare de literatură ebraică și psihologie la Universitatea din Tel Aviv și își ia doctoratul în psihologia educației. Își întemeiază o familie și devine mamă a doi băieți și, ulterior, bunică a șase nepoți. Începe să scrie cărți după vârsta de 60 de ani, dar cultura, experiența de viață și talentul duc la o producție literară surprinzătoare.
În povestirile și romanele sale cu un pronunțat caracter autobiografic, ea evocă drame și trăiri personale în care se reflectă marile suferințe ale evreilor din secolul al XX-lea.Practic nu există nici un eveniment istoric semnificativ contemporan care să-i fi scăpat autoarei. Modul în care istoria trăită s-a oglindit în destinul individual al evreilor a fost una dintre temele recurente și centrale ale creației sale.
O altă temă dominantă a prozei sale este tema erotică. Literatura sa este și o reflectare a evoluției spirituale a scriitoarei într-o perioadă istorică extrem de contorsionată, perioada comunistă. De aceea, proza sa a devenit cunoscută și apreciată printre cititorii din Israel dar și din România unde s-a bucurat de numeroase lansări, cronici și aplauze la scenă deschisă. Iar acest lucru se întâmplă pentru că creatia sa este caracterizată și printr-o accentuată dimensiune etică. Spiritul Adei Shaulov este unul profund religios. Ea crede în prietenie, în dragoste, în echilibrul și lumina vieții. Și iată, după febrile căutări reprezentate literar în trilogia „Aici și acolo”, „Primul tangou, ultima iubire” și „Tovarăși de drum”, rugăciunea s-a împlinit: „Victoria Speranței” din cel mai recent roman este victoria rugăciunii adânci pentru viață, pentru dragostea de semeni. În sinteză, acțiunea unei mari părți din opera sa are loc în locurile de baștină de care a rămas atașată întreaga sa viață. Ada Shaulov este un model de multiculturalitate.
Stilistic vorbind, cine poate uita vraja povestirii din volumul „Mărul dulce amar”? Trama o constituie, rând pe rând, dragostea interzisă, lupta dintre pasiune și convențiile sociale, idila profesor-elevă, violul, incestul… Nici unul dintre păcatele omenești nu îi este străin autoarei. Ea le istorisește cu o artă de netăgăduit în volumele ei de povestiri, cel mai nou fiind „Victoria Speranței” apărut la prolifica Editură a Familiei condusă de neobositul Dragoș Nelersa, director al Gazetei Românești și președinte al prestigioasei Asociații a Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, veche de peste jumătate de secol.
Recent apăruta „Victoria Speranței” este îndrăzneață și plină de culoare. Povestirile sunt surprinzătoare și incitante. Cu sprinteneala verbului, Ada Shaulov nu se sfiește să vorbească despre lucruri extrem de intime, „prohibite”. Parcurgând „Victoria Speranței”, treci de la bucurie calmă la exuberanță, de la iubire platonică la senzualitate, condus de darul autoarei de a metamorfoza realitatea în athanorul prozei de calitate. Vrei să recitești anumite pasaje nu doar pentru a retrăi emoții ci, mai ales, pentru plăcerea descoperirii unor sensuri sau descifrarea profundă a personajelor. Este o lecție de istorie romanțată, în spirit sionist, de idealism religios, de umanism.
„Victoria Speranței” este o lume ficțională care ne arată ceea ce este dincolo de formă: conștiința gânditoare din inima textului. Avem în față un șir de imaginare povești personale și colective traversate de o puternică intenționalitate, o dialectică ficțională a adevărului cunoașterii izvorâtă din spiritul de observație deosebit de ascuțit al autoarei. Abnegația ei, optimismul, credința absolută în Dumnezeu, generozitatea i-au arătat Calea… Personajele cărții: Leiale, Moșe, Șalom, Iosi, Mina, Goldița, Toni, Mica, Vladimir, Muhamed Ahmed, Baruh, Anica, Dina sunt, toate, fațete ale profundei sale umanități. Victoria Victoriei asupra fatalității tragice repetă traseul axiologic al literaturii unor mari scriitori evrei precum Shalom Alehem sau Isaac Bashevis Singer.
Discursul ficțional din „Victoria Speranței” iese din limitele spațio-temporale ale lui AICI-ACOLO și devine traductibil în trăiri general umane. Efectele estetice și cognitive ale literaturii sale postulează modele valorice superioare. Conștiința e inseparabilă de intenționalitate. Ada Shaulov redescoperă literatura ca poveste purtătoare de învățătură și cunoaștere în sens hasidic. Ficțiunea Adei Shaulov tratează toate aspectele vieții umane din perspectiva morală a iudaismului.
Irina AIRINEI
Adaugă un comentariu