Robert Grüman – un tânăr politician cu faţa spre viitor

Robert Grüman este vicepreşedinte al Camerei regiunilor la Strasbourg unde a fost ales şi preşedinte al Comitetulul de Guvernanţă şi vicepreşedintele Consiliului Judetean Covasna

Vine în politică din mediul de tineret, a făcut parte din extensia din Sfântu Gheorghe a Universităţii Babeş Bolyai, din organizaţii de tineret din judeţul Covasna tocmai pentru a putea impulsiona reprezentarea tinerilor din plan judeţean. Este convins că asta este calea deoarece toţi politicienii spun că în tineret este viitorul dar  aceste lozinci vin mai ales în perioada campaniei electorale, atunci când vin şi toate promisiunile. Între 2007-2012 a fost lider pe plan naţional al organizaţiei de tineret maghiare a  UDMR-ul şi bineînţeles şi UDMR-ul îşi propune ca, cu ocazia unor alegeri, să dea posibilitatea şi tinerilor de a candida  pe listele UDMR-ului, acei tineri care, până la urmă, doresc să facă ceva.

Consilul Europei are sediul la Strassbourg. Consiliul Europei diferă de pralamentul european pentru că vorbim despre  47 despre ţări membre, nu despre 28. Consiliul Europei are mai multe instituţii în componenţă, forumul decizional este Adunarea parlamentară, asta însemnând că din cele 47 de ţări membre, parlamentarii aleşi sunt membri acolo, iar delegaţii din cele 47 de ţări membre reprezintă autorităţile locale în Congresul autorităţilor locale şi regionale al Europei. Din România sunt 10 persoane care fac parte din această delegaţie naţională la congres şi, conform regulilor Consiliului Europei, această delegaţie naţională trebuie să reprezinte şi autorităţile locale dar şi autorităţile regionale. Totodată, componenţa delegaţiei trebuie să reprezinte şi rezultatul ultimelor alegeri locale,deci să aibă o coloratură politică care să exprime, pe cât posibil, toate formaţiunile politice care au câştigat mandate locale cu ocazia ultimelor alegeri din 2016. Trebuie să fie şi bărbaţi şi femei în mod echitabil şi în ultimii ani în delegaţia României a fost întotdeauna nominalizată o persoană din partea UDMR pentru că la toate alegerile locale UDMR are în jur de vreo 200 de primari, circa 100 de consileri judeţeni, iar  domnul Robert Grüman, din 2016, este delegat nominalizat din partea UDMR.

În Strasbourg, în cadrul acestui Congres cei circa 300 de membri cu drepturi depline ai Congresului, dacă sunt aleşi locali lucrează în camera locală, dacă sunt aleşi regionali lucrează în camera regională şi, în plus, fiecare membru îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei comisii din cele 3 existente. Există comisia de afaceri curente, comisia de guvernanţă şi comisia de monitorizare. Robert Grüman este preşedintele comisiei de guvernanţă şi, din prisma acestei poziţii, este şi membru în cadrul biroului Congresului care este forul decizional.

Congresul Consiliului Europei are la bază Carta Autonomiei Locale, document-cheie care enunţă nişte principii de bună guvernanţă în plan local şi se ocupă de toate problemele cu care se confruntă autorităţile locale şi regionale. Dar este o problematică foarte amplă pentru că, la nivelul a 47 de ţări există şi probleme specifice numai câtorva ţări. Problema migraţiei priveşte o serie de ţări dar sunt alte ţări care nu sunt afectate. Folosirea limbilor regionale şi minoritare este o problemă la nivelul acelor ţări unde există minorităţi naţionale într-un număr însemnat care doresc să-şi folosească limba maternă în relaţia cu autorităţile locale. Statutul consilierului local este reglementat diferit. Sunt ţări unde se desfăşoară pe bază de voluntariat, alte ţări unde este un job part time sau chiar un serviciu de 8 ore. Pe parcursul unui an se alcătuiesc în jur de 15-20 de rapoarte care privesc autorităţile locale. Se face un overview pe cele 47 de ţări. În ceea ce priveşte de exemplu, utilizarea limbilor locale  şi regionale, există bune practici încele 47 de ţări în acest sens, se pun  în evidenţă, şi problemele care au fost semnalate congresului în anii precedenţi. Există Carta limbilor minoritare şi regionale. Dar acestea sunt recomandări. Există un for al celor 47 de ţări care se reunesc în fiecare an de mai multe ori, ei sunt forul decizional al Consiliului Europei. Congresul doreşte să scoată în faţă un set de bune practici şi să formuleze recomandări.

Robert Grüman a fost raportor privind salarizarea aleşilor locali şi regionali. Pentru că în cele 47 de ţări există foarte multe păreri diferite, dacă un poltician ales ar trebui să fie răsplătit pentru munca depusă sau nu, dacă funcţia de primar sau de preşedinte ar trebui recompensată sau nu, în ce fel ar trebui recompensat.

În legătură cu punctele slabe ale activităţii de până acum, îşi propune să prezinte aspecte locale din România. Orice ales local ar trebui să-şi planifice pe termen lung proiectele pe care doreşte să le implementeze în unitatea administrativ teritorială de care aparţine. Acest lucru nu se poate face la noi. În alte ţări ale consiliului Europei bugetul privind anul în curs este aprobat înainte de a intra în anul repectiv. Acesta se comunică autorităţilor locale şi regionale pentru ca acestea să poată să planifice proiectele. Dar în România bugetul se aprobă în aprilie după care se poate implementa din mai.

Cât despre problemele locale? Consideră că sunt legate de utilizarea limbii materne în cadrul autorităţilor locale sau a autorităţilor judeţene. Ce spune legea în România? Dacă în cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale (o comună, un oraş sau un judeţ) proporţionalitatea unei minorităţi este mai mare de 20%, atunci autorităţile locale respective trebuie să utilizeze şi această limbă a minorităţii respective în comunicarea cu cetăţenii şi în munca de zi cu zi în cadrul primăriei sau consiliului judeţean. Când vrem să o punem în practică, vedem că, la repartizarea bugetelor, când guvernul ia hotărârea câţi bani dă către autorităţile judeţene, nu se dau bani în plus către Consiliul Judeţean Covasna pentru a putea angaja translatori, traducători. Dar aceasta nu este o opţiune, ci trebuie implementată. Judeţul Covasna trebuie să utilizeze şi limba maghiară pentru că proporţionalitatea de maghiari este în jur de 70%. Dacă ne uităm la comunele mici din judeţul Covasna , primarii nu pot angaja translatori, traducători autorizaţi.

La nivelul Congresului există o cerere unanimă de descentralizare, pentru ca toate deciziile locale să se ia cât mai aproape de cetăţean. Se poate lua o decizie mult mai bună şi mult mai avantajoasă pe plan local decât dacă se ia din sediul unui guvern central.În România s-a făcut o descentralizare în domeniul sănătăţii. La nivelul Spitalului judeţean Sfântu Gheorghe am făcut investiţii şi se vede. La nivelul infrastructurii există diverse situaţii. Drumurile naţionale depăşesc aria Consiliului Judeţean. Se pot face multe, dar în România este un haos la nivelul bugetului central, şi  dacă nu este o descentralizare totală, nu se poate face prea mult.Există modele la nivelul Europei. Dacă taxele locale rămân pe plan local se pot face investiţii. Dacă există infrastructură, exstă şi un mai mare flux de turism. Pe autostrada Arad-Timişoara-Deva Sibiu lipseşte doar o porţiune de vreo 40 km. Există la nivelul judeţului Braşov iniţiativa de a construi un aeroport nou, la circa 30 km distanţă de Sfântu Gheorghe,  Consiliul Judeţean Braşov  s-a angajat în asta. Sunt investiţii în industria uşoară, în turism sunt investiţii la Balvanyos, la nivelul oraşului Covasna există investitori israelieni, foarte mulţi oaspeţi israelieni au venit la tratament cu mofete (fenomen unic în Europa). Turiştii români vin aici ca să vadă altceva decât în alte judeţe ale României. De aceea diversitatea e importantă. Tradiţiile locale atrag turişti.

Robert Grüman crede într-o dezvoltare mai rapidă a locurilor minunate care i-au fost leagăn natal. Şi a vieţii oamenilor în slujba cărora activează. A fost şi rămâne un optimist.

Dr. Irina Airinei