Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Holocaustului la Bucureşti

Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Holocaustului
Tinerii români trebuie cunoască istoria
Eveniment comemorativ organizat de primăria sectorului 6 Bucureşti
A consemnat Irina Airinei

Primarul Sectorului 6, Gabriel Mutu, a organizat un eveniment de prestigiu, pentru a marca Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Holocaustulu. 27 ianuarie a fost declarată de către Organizaţia Naţiunilor Unite drept Ziua Internaţională a Comemorării Holocaustului, iar rezoluţia adoptată în 2005 îndeamnă statele membre să dezvolte programe educaţionale şi culturale, prin care amintirea acestei tragedii să fie transmisă generaţiilor viitoare, în vederea respingerii cu fermitate a tuturor formelor de rasism, violenţă şi antisemitism. În data de 27 ianuarie 2020, la ora 10 a început depunerea de coroane şi o ceremonie în memoria sufletelor pierdute, la Memorialul Holocaustului de pe strada Ing. Anghel Saligny nr. 1, iar de la ora 12,00, evenimentul a continuat la Palatul Parlamentului, cu un simpozion pe tema „Rolul comunităţii evreieşti în dezvoltarea Bucureştiului: trecut, prezent şi viitor.”
Au fost cei mai negri ani ai umanităţii. Nori tulburi şi negri aveau să nu ocolească un crâmpei de rai unde, alături depopulaţia majoritară, convieţuiau sute de mii de români de altă etnie. Buni vecini, buni prieteni, educaţi, muncitori şi cu drag de ţară, patrioţi români în primul rând, evreii au plătit România modernă. Au luptat pentru România. Iar în dreapta intrării în Cimitirul Evreiesc din Iaşi stau mărturie mormintele lor. Ale ostaşilor fără de care nu am putea vorbi cu atâta mândrie despre România Mare. Să nu uităm niciodată. Momentul următor este unul cât se poate de solemn : de aprindere a şase lumânări în memoria celor şase milioane de evrei pieriţi în Holocaust de către domnul Gabriel Mutu, primarul sectorului 6, de către domnul Ben-Oni Ardelean de la Camera Deputaţilor, de către David Saranga, ambasadorul Israelului la Bucureşti, de către Zvika Cohen, viceprimar al Ierusalimului, de către PS Ieronim Sinaitul, vicar patriarhal, de către Sagi Suri, general în rezervă în armata israeliană.”

Ambasadorul Statului Israel în România, David Saranga, a declarat că antisemitismul, xenofobia, rasismul fac parte din societate în Europa şi că fiecare guvern trebuie să lupte împotriva lor. „Trăim într-o epocă grea, vedem aici şi prin Europa că antisemitismul, xenofobia, rasismul fac parte din societate. Fiecare guvern trebuie să lupte împotriva fenomenelor respective. (…) Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia”, a afirmat Saranga la o ceremonie organizată de Primăria sectorului 6 la Memorialul Holocaustului pentru a marca Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Holocaustului, care a fost urmată de un simpozion la Palatul Parlamentului. Ambasadorul David Saranga a amintit că 27 ianuarie e ziua în care lagărul Auschwitz-Birkenau a fost eliberat. „Trebuie să ne gândim că Holocaustul a avut loc în toată Europa. Înainte de al Doilea Război Mondial, 800.000 de evrei au locuit pe pământ român. Jumătate dintre ei, 400.000 de evrei, erau ucişi aici, în România. Nu există viitor fără trecut şi memoria face parte importantă din trecut. (…) Guvernul român face mult pentru a păstra memoria Holocaustului”, a declarat ambasadorul. A mai spus că preşedintele Klaus Iohannis a vizitat Israelul săptămâna trecută împreună cu mai mult de 40 de şefi de stat pentru a comemora Ziua Holocaustului. „Luni, premierul Ludovic Orban se află la Auschwitz împreună cu preşedintele Israelului şi mulţi alţi demnitari arată că România şi-a asumat responsabilitatea şi are obligaţia de a păstra memoria Holocaustului.”
„Marcăm astăzi Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului şi onorăm memoria celor care au pierit pe nedrept, sub justificarea diferenţelor etnice. Astăzi, mai mult ca oricând, vocea noastră trebuie să fie puternică şi să spunem răspicat: ‘Nu vom uita niciodată şi nu vom permite să fie rescris acest moment dureros din istorie!’. Eforturile poporului român de combatere a antisemitismului şi a oricăror forme de discriminare, rasism şi xenofobie s-au intensificat în ultimii ani”, a declarat primarul sectorului 6, Gabriel Mutu. El a menţionat că Primăria sectorului 6 va organiza anual, pe 27 ianuarie, împreună cu comunitatea evreiască, evenimentul menit să marcheze Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Holocaustului.
Nu în ultimul rând, el i-a comunicat viceprimarului Ierusalimului, Zvika Cohen, propunerea de înfrăţire între oraşul pe care acesta îl reprezintă şi sectorul 6.
Episcopul vicar patriarhal Ieronim Sinaitul a spus că Biserica, creştinismul promovează în lume iubirea, înţelegerea între oameni, cooperarea. „Întotdeauna, noi vom fi pentru a condamna xenofobia, pentru a condamna fanatismul. Suntem pentru a promova dragostea şi înţelegerea între oameni”, a afirmat Ieronim Sinaitul. Potrivit acestuia, antisemitismul a fost “o mare eroare a gândirii umane”.
„Avem datoria să pomenim memoria decedaţilor. Nu avem voie să le îngropăm amintirea prin complotul tăcerii şi mai ales prin a nu face nimic sau prea puţin în memoria lor”, a subliniat rabinul Josef Wasserman.

În cadrul ceremoniei de la Memorialul Holocaustului, rabinii au spus rugăciuni, au fost aprinse lumânări şi au fost depuse coroane de flori din partea ambasadorului Saranga, a viceprimarului Ierusalimului, a edilului Mutu, a Camerei Deputaţilor, Ministerului Apărării Naţionale, Patriarhiei Române, Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Evenimentul a fost urmat de simpozionul pe tema „Rolul comunităţii evreieşti în dezvoltarea Bucureştiului: trecut, prezent şi viitor”.
Gabriel Mutu, primarul secorului 6 a deschis reuniunea cu un cuvânt de suflet : „În această zi internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului, onorăm memoria celor care au pierit pe nedrept sub justificarea diferenţelor etnice. Nu vom permite istoriei să se repete. S-au intensificat în ultimii ani eforturile poporului român de combatere a antisemitismului şi a oricăror forme de diascriminare, rasism şi xenofobie. Din martie 2016, România a exercitat pentru un an preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului sub îndrumarea regretatului ambasador, reputatul diplomat român Mihnea Constantinescu. De asemenea, înfiinţarea Muzeului de istorie a evreilor şi a Holocaustului din România constituie o dovadă a autorităţilor române de a-şi asuma şi de a apăra istoria noastră. Eforturile actualei administraţii a Municipiului Bucureşti sunt intense în acest sens. În decembrie anul trecut am avut o primă întrevedere cu Rabinul Wasserman şi am primit cu deosebită onoare invitaţia de a organiza acest eveniment. Iată-ne astăzi, aici, susţinând această cauză a comemorării victimelor Holocaustului şi împlinind dezideratul internaţional asumat de autorităţile din România, al combaterii manifestărilor xenofobe şi antisemite. Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnic în inimile noastre.”
Excelenţa sa Rabinul Iosif Wasserman a rostit cuvinte emoţionante „Suntem la 80 de ani de la primul pogrom din Dorohoi care a deschis tragedia Holocaustului din România. Iudaismul român a cunoscut pogromuri la Bucureşti, Iaşi, deportări în Transnistria…în fiecare generaţie oamenii sunt datori să se vadă pe sine ca supravieţuitori ai Holocaustului. Avem obligaţia de a păstra rădăcinile amintirii care să nu se rupă niciodată. Toţi avem datoria să depunem mărturie asupra crimelor comise şi asupra vieţii care şi-a continuat cursul prin noi înşine. Avem datoria să pomenim memoria decedaţilor, nu avem voia să le îngropăm amintirea prin complotul tăcerii sau mai ales prin a nu face nimic sau prea puţin în memoria lor. Elie Wiesel a spus trebuie să fim reprezentanţii victimelor Holocaustului pentru generaţiile următoare.”
Paul Schwartz, preşedintele Federaţiei Comunităţii Evreieşti din Bucureşti a vorbit despre personalităţi evreieşti care au contribuit la ridicarea României : „Mauriciu Blank a finanţat întregul război din1977-78 şi România este în graniţele actuale şi datorită câştigării războiului. Despre el nu mai vorbeşte nimeni. Monumentul Holocaustului s-a făcut prin donaţia a două supravieţuitoare dintre care una, Raşela Davidovici a fost luată din examenul de bacalaureat de la Cluj, dusă la Auschwitz şi de acolo la Buchenwald, eu nu am ştiut până când am discutat cu doamna Davidovici. Mânca zilnic bătaie pentru că la 16 ani nu-şi putea îndeplini norma. Aş vrea să vă vorbesc despre Max Auschnitt, locuitor al Bucureştiului, a creat construcţia de maşini pe scară industrială la Reşiţa alături de grecul Malaxa. Paul Schwartz a citit lista celor peste 60 de academicieni evrei care au contribuit la dezvoltarea culturii române.

Un supravieţuitor al pogromului din Bucureşti, Ernest Sobovitz, venit special din Israel a spus: „M-am născut în Bucureşti în anul 1935, părinţii mei fiind proprietari ai unui depozit de lemne şi am locuit pe Popa Nan 25. Primele două clase primare le-am făcut la şcoala israelită, am făcut şcoala Tudor Vladimirescu şi apoi Liceul Mihai Eminescu. În anul 1951 am emigrat în Israel cu toată familia. Anul 1941 a fost extrem de greu pentru toţi evreii din Bucureşti, un an de luptă pentru supravieţuire. Este foarte important de menţionat că România era deja aliata lui Hitler dar viaţa în Bucureşti îşi continua cursul aproape normal. Evreii şi chiar românii au avut de suferit în primul rând din cauza legionarilor. Pogromul a fost organizat de legionarii care erau o organizaţie neacceptată de majoritatea românilor. În 1941 aveam 6 ani. Am început să merg la şcoala israelită deoarece era interzis să merg la şcoala obişnuită. Ca să ajung în şcoală la ora 8 trebuia să ieşim din casă la ora 6 dimineaţa. Mama se temea să mă lase singur şi era nevoită să mă conducă şi să rămână până la ora 11 când se terminau orele ca să se întoarcă cu mine acasă cu două tramvaie. Din această perioadă îmi amintesc că mergeam de mână cu tata şi ne-a întâlnit cu un prieten al lui din copilărie. Au început să vorbească, deodată a oprit un camion, au ieşit câţiva legionari, unul din legionari s-a apropiat de noi şi a întrebat : cine din voi este evreu ? Tata mi-a strâns mâna şi a tăcut. Prietenul tatălui meu a spus : eu sunt evreu. Imediat a fost luat cu forţa în camionul în care erau şi alţi bărbaţi evrei. Tata m-a tras într-o prăvălie. De atunci frica a intrat în noi. S-a făcut o convocare la radio pentru recunoaşterea celor de la abator. Acolo tata l-a descoperit pe prietenul lui mort atârnat într-un cârlig pentru animale. Îmi amintesc că tata a început să plângă. M-a îmbrăţişat şi mi-a spus : l-au omorât numai pentru că era evreu. Apreciez extrem de mult acest eveniment…nutresc speranţa că vom avea un muzeu al Holocaustului în România. Este extrem de important să fie în Bucureşti tocmai pentru a putea avea imagini care sunt extrem de importante şi cu valoare istorică. Acest eveniment este unul extrem de important. Acest tip de comportament public, discursul urii nu trebuie să existe în societatea noastră. Există un risc permanent. Doar împreună, într-o conlucrare a oamenilor de bună credinţă, putem să producem o societate dreaptă, bună, democratică. E nevoie de o unire a oamenilor de bine, aceste valori trebuie să ne unească. Ziua de astăzi de comermorare a Holocaustului este şi o zi a victoriei a democraţiei şi libertăţii. ”
Din Israel au luat cuvântul invitaţi druzi, ofiţeri în rezervă din armata israeliană. Iată ce ne-a declarat Raid Manzur : „Am fost colonel în Armata israeliană, locuiesc într-o localitate în apropiere de Haifa unde trăiesc împreună evrei, islamici, druzi, creştini. Ne înţelegem foarte bine. Suntem aici pentru a arăta că ororile istoriei nu trebuie să se mai întâmple vreodată. ”
Doamna deputat Natalia Intotero, în cuvântul domniei sale, a afirmat : „Îi felicit din tot sufletul pe toţi, pe organizatori şi pe participanţi. Am fost profund impresionată de vizita la Auschwitz Birkenau, în Austria la Matthausen, în Israel la Yad Vashem. Atunci când ajungem în acele locuri conştientizăm cu toţii cât de importantă este pacea, liniştea şi respectul între popoare. Felicit comunitatea românească din Israel pentru modul în care duce mai departe limba şi cultura românească din generaţie în generaţie.”
Preşedintele Clubului Cavalerilor de Malta, dl. George Rusu a rostit, de asemenea, cuvinte pline de semnificaţie: „Vreau să îi felicit pentru iniţiativa ca aceste lucruri să nu rămână doar în cartea de istorie, pe Rabinul Wasserman care este sufletul acestei mişcări, pe domnul primar Mutu pentru iniţiativa de a prelua şi în Bucureşti alături de Iaşi acest complex de evenimente cu caracter oficial, vreau să felicit întreaga delegaţie care a venit din Ierusalim la acest eveniment comemorativ. Cavalerii de Malta sunt cei care îşi au obârşia în Ierusalim, noi suntem cei care şi-au luat certificatul de naştere în Ierusalim acum aproape 1000 de ani. Noi, cavalerii de Malta români am pornit la drum în acest parteneriat între tot ceea ce înseamnă particularitate în istorie. Suntem singura organizaţie de Malta din lume care suntem reprezentaţi şi acolo. Vă felicit pentru acest demers şi să dea Dumnezeu ca omenirea şi mai ales o ţară atât de încercată ca Israelul să schimbe armele cu o mână întinsă pentru pace. A fi cavaler înseamnă să respecţi cultura celuilalt şi să ştii să trăieşti în pace.”
Dragoş Nelersa, moderatorul reuniunii îl invită pe fostul deputat Aurelian Mihai care spune:„Ţin să le mulţumesc tuturor organizaţiilor care au participat la organizarea acestui eveniment, colegii care au participat direct, Olivia şi Cosmin, colegii din Madrid , din Londra, din Roma, tinerii penticostali. Ospitalitatea poporului român o puteţi vedea şi puteţi transmite acest setiment tuturor prietenilor din Israel. Nu există reparaţie morală. Dacă vrem să facem ceva, trebuie să facem de acum înainte. Aceste lucruri trebuie cunoscute, eu o să-mi învăţ copiii să aibă curaj. Prietenii copiilor mei să nu treacă prin ce au trecut evreii în acele vremuri. A vorbi despre aceste lucruri este un semn de sănătate şi de recunoaştere a istoriei evreilor din România.”
Pastorul Nicuşor Oros : „Ne rugăm pentru pace. Acest eveniment l-am văzut ca un răspuns la rugăciunea noastră. De aceea, permiteţi-mi să vă adresez felicitări.”
Gazda evenimentului, primarul sectorului 6 Gabriel Mutu a încheiat astfel : „Astăzi am sădit un pom al vieţii, împreună trebuie să îl udăm pentru ca toţi cei care vin în urma noastră să fie mai buni iar Dumnezeu să ne îndrume paşii înainte. Aveţi în sectorul 6 Bucureşti un prieten de nădejde, suntem oameni cu sufletul curat şi vom face tot ce putem ca să sădim seminţele prieteniei, toleranţei şi păcii.”