Conf. dr. Diana Vrabie: Chișinău. Evocări interbelice sau despre „locurile memoriei”

Diana VRABIE, conf. univ. dr.la Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Facultatea de Litere, Catedra de literatură română și universală, Bălți, Republica Moldova:
Conceptul antologiei Chișinău: evocări interbelice, apărută la editura Eikon din București, în 2018, derivă din dorința de a completa anumite „locuri ale memoriei”, prin relevarea unor texte ce vorbesc în numele Chișinăului. Au fost adunate mărturii sugestive, coagulate în jurul acestui topos, pornind de la ziarele și revistele românești, reperabile încă la această oră, de circulație extinsă sau mai redusă: „Cetatea Moldovei”, „România”, „Opinia” ieșeană, „Lumina”, „Lamura” bucureșteană, „Adevărul literar și artistic”, Adevărul”, „Dimineața”, „Universul literar”, „Viața Românească” (București) „Sfatul Țării”, „Viața Basarabiei”, „Gazeta Basarabiei”, „Izbânda”, „Tribuna Școalei”, „Pagini basarabene”, „Dreptatea”, „Din trecutul nostru” (Chișinău) ș.a.
Antologia cuprinde, în consecință, o selecție de peste 60 de texte, mărturii ale unei realități edilitar-culturale, reflexe (auto)imagologice sugestive. Având la bază elementul afectiv, susținut de un interes istorico-literar, antologia prinde chip în funcție de criteriul tematic, instituit de toposul urbei: se pronunță asupra esenței Chișinăului dintre cele două războaie mondiale scriitorii interbelici, care îi (re)înnoiesc, fiecare în manieră proprie, cu ingredientele stilistice individualizante, caracterul plurivalent. Au fost adunate texte inedite, în măsură să contureze imaginea complexă a Chișinăului. Astfel, au rezultat evocări ale diverselor aspecte ale vieții sociale și culturale, cu elanuri spectaculoase, dar și stagnări, frânări, complexe provinciale ș.a.

Alături de criteriul tematic, un alt fir ordonator rămâne cel cronologic, în dorința de a urmări o minimă evoluție istorică a Chișinăului în perioada interbelică. Avem deci, odată cu semnificativul an 1918, decelabil în articolul care deschide în chip sugestiv antologia (Ziua de 24 ianuarie la Chișinău de Mihail Sadoveanu), și o mică istorie a Chișinăului interbelic care se va întinde până la concludentul text Orașul din amintire de George Dorul Dumitrescu. Astfel, între cele două borne cronologice, legate de două evenimente cruciale, Marea Unire de la 1918 și al doilea război mondial, avem un întreg panopticum.
Vizitarea Chișinăului, ca și a altor orașe din Basarabia interbelică, era determinată de curiozitatea individuală, dar și de dorința risipirii vălului necunoașterii spațiului de peste Prut. Așa se face că românii din Regat, care vin și vizitează Chișinăul, oferă materiale generoase, în care își aștern impresiile, spre deosebire de basarabenii mult mai puțin volubili, care nu au, se pare, la acea oră, o conștiință a urbei, bine edificată. Cu fericitele excepții, cum este cazul lui Gheorghe V. Madan (O podoabă a Chișinăului: talciocul; Toamnele Chișinăului românesc de altădată; Golanii Chișinăului), George Meniuc (Chișinăul nocturn) ș.a. Nu lipsesc nici mărturiile băștinașilor stabiliți în metropola bucureșteană, care evocă, în pagini savuroase ritmurile citadine ale Chișinăului din perioada interbelică (Laurențiu Fulga, George Dorul Dumitrescu).

Textele selectate aparțin, în cea mai mare parte, unor scriitori consacrați ai literelor românești, care nu mai au nevoie de prezentare: Mihail Sadoveanu, evocatorul generos al Basarabiei și, implicit, al Chișinăului, care și-a publicat în volum impresiile de călătorie, scriitorii din Vechiul Regat, Gala Galaction, Nicolae N. Beldiceanu, dar și figuri notabile ale scrisului basarabean: Constantin Stere, George Meniuc, Gheorghe V. Madan ș.a. Nu am insistat în exclusivitate asupra scriitorilor notorii, ale căror texte sunt mai mult sau mai puțin cunoscute, ci am căutat să identific și alte nume de cărturari, artiști, geografi, istorici, alte articole mai puțin „curtate”, capabile să reliefeze pitorescul „orașului alb”, cum este, de pildă, textul lui Volbură Poiană-Năsturaș, Ce a văzut un consumator într-un restaurant din Chișinău, alături de care se raliază textele unui Dimitrie P. Micșunescu, Eugen Ionescu-Dârzeu, ale Eufrosiniei Simionescu, nume mai puțin cunoscute.

Antologia este însoțită de un Cuvânt înainte semnat de Adrian Dinu Rachieru, un bun prieten al Chișinăului și de un minidicționar care aduce lumină peste numele mai puțin cunoscute ale autorilor antologați. Antologia nu este doar un roman scris la câteva mâini de diverși publiciști care- i rostuiesc reconfigurările ființiale, dar și un instrument util de lucru pentru cei interesați de esența Chișinăului cultural, arhitectural, urbanistic, imagologic etc.
Cum orice selecție este marcată de subiectivitate, mi-am asumat gestul, fără a pretinde exhaustivul și lăsând paginile antologiei deschise completărilor. Mi-am propus doar un demers modest în vederea încurajării culturii memoriei urbane și a relevării spiritului locului decelabil în palete istorice, etnoculturale, spațial-urbanistice etc. Alte garnituri publicistice referitoare la chipul și identitatea Chișinăului sunt pregătite, în vederea unor eventuale apariții editoriale – dacă publicul cititor își va manifesta interesul pentru acest tip de rememorări, menite să releve potențialul Chișinăului, patrimoniul său peisagistic, arhitectonic și uman de excepție.