LUIZA CAROL: tot mai aproape de luna nouă (II)

TOT MAI APROAPE DE LUNA NOUĂ
vine o vreme când te doare ploaia
te doare trecerea prin anotimpuri
te doare rotația pământului
te dor fazele lunii
ridică ochii și privește luna
cum se-nserează deasupra mării
luna în descreștere
încercănată și suferindă
tot mai aproape de menopauză
taci și ascultă cum durerea lunii
naște în tine cântec
și prin trupul tău
fluieră trestiile
străbate cântecul ploii
cântecul vântului
cântecul trecerii prin anotimpuri
privește luna
ce frumoasă e când urcă și coboară
ah, Doamne,
ce frumoasă…

MOMENT RUSTIC
(după o piesă pentru pian de Tuvia Schwager)
miros de pâine caldă
miros puternic, din ce în ce mai puternic
mama coace pâine la cuptorul vechi
în mijlocul curții, sub cuptor e o groapă cu jar
o groapă adâncă
până la miezul fierbinte
al pământului
mama vorbește cu jarul
și îi zice jarului încet
o doină de copt pâine
noi copiii punem farfurii pe masă
mama scoate din cuptor
pâinea rotundă, aburindă
simt miros de doină fierbinte
miros de miez al pământului

NOGA
bunica nu prea își pierdea timpul
cu sărutări și mângâieri
o chema Roza și mie mi se părea
că numele ei parcă avea ghimpi
ținea o singură carte
în fața ei, din România
un Tahach vechi
și mi se părea că literele ebraice
parcă aveau ghimpi
uneori în casa bunicii
străluceau lumânări de Șabat
pe care n-aveam voie să le ating
în asemenea seri
bunica citea cu voce tare din cartea aceea
cuvintele străine tremurau ca în vis
fără să mă atingă
și fără să le pot atinge
cuvintele ardeau
în lumina cutremurătoare
ca de vis
a lumânărilor care nu mă atingeau
și nu le putem atinge
anul acesta în Israel
plimbându-mă pe lângă o grădină de roze
am simțit deodată o mireasmă blândă
care mi-a adus numele bunicii în minte
în aerul proaspăt al serii
mi-am ridicat ochii la cer
și m-am întrebat pe care stea locuiește bunica
în clipa aceea
una din stele
mi-a făcut puțin cu ochiul
„Noga” am șoptit chemând atasfel steaua
Pe numele ei ebraic
și steaua mi-a atins fruntea
cu lumina ei tremurătoare
ca de vis
Luiza Carol s-a născut la 1 martie 1947 la București (România). Trăiește în Israel din 1980. Este profesoară de engleză și pian. Publică în limba română (din 1969 până în prezent), în engleză (din 1981 până în prezent), în esperanto (din 2006 până în prezent), uneori în franceză și ebraică. Scrie pentru copii și foști copii: poezie, proză, piese de teatru: cântece, eseuri, traduceri. Este membru al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Română, al „Centrului internațional al dramaturgiei femeilor”, „Asociația universală a limbii Esperanto”, „Asociația mondială vegetariană esperanto”, „Liga internațională a profesorilor de esperanto”, grupul de poeți în limba engleză „Voices”, „Liga Esperanto în Israel”. A participat la simpozioanele Academiei Române, Departamentul de Studii Socio-Umane (Cluj) cu eseuri despre limba și cultura Esperanto (noiembrie 2016, iunie și octombrie 2017).
Studii: Liceul „lulia Hasdeu” din București (1953 – 1964) și, în paralel Liceul de muzică nr. 2 la București (1961-1965). Urmează Facultatea de engleză și română, Universitatea din București (1964-1969). Ulterior absolvă un curs de esperanto (aprilie 2005 – ianuarie 2006) urmat de un alt curs despre istoria și cultura esperanto, condus de Acad. Dr. Boris Kolker (aprilie 2006 – aprilie 2007).Premii la concursuri literare: Premiul I la „Kansas Poetry Contest” (pentru poezie în engleză), SUA 1981, alte premii la Concursul „Seed-In-Hand” (pentru poezie în engleză), SUA 1981, la „Concursul de poezie Ruben Rose”, (pentru poezie în engleză), Israel 1991. Premiul „Irina Gorun” (pentru poezie în limba română), Israel 1995, premii la “Belartaj Konkursoj” în Olanda, Polonia, Cuba, Vietnam, Islanda, Argentina. Alte premii și distincții literare: Premiul „lanculovici” pentru literatura română, Israel 1995, Premiul „Nicu Palty” pentru literatura română (patronat de ACMEOR), Israel 1998, Premii pentru critică literară în China (2007 și 2010). Premiile China Radio International pentru emisiunile în esperanto (2018, 2019). Cu ocazia Congresului Universal al Esperanto din Lisabona 2018, Editura croată Dokumenta Esperanto-Centro din Durdevac a primit premiul „Infanlibro de la jaro” pentru publicarea cărții „Tikiriki Tok el strobilo” de Luiza Carol.

Desene: Luch OFER (născută Lucia ZILBERMAN, fiica Luizei Carol)
Cu grafia autoarei

1 comentariu

  • Faptele, fara indoila pot fi comentate, comentariile pot avea sau nu valoare in comparatie cu valoarea faptelor. Palmaresul cu care m-as confrunta nu ar putea avea nici un efect asupra nici unei virgule din putinul,atat de cuprinzator, pe care l-am aflat. Pastrez, acum sant motivat, dorinta de a contempla la cele citite si, neaparat,dorinta de a afla mai mult. Ma bucura ca sant din aceeasi generatie cu autoarea, multumindu-ma cu calitatea de cititor modest dar dornic de a intelege.
    Mai am de adaugat ceva. Reiese foarte clar faptul ca munca, astăzi din ce în ce mai putin prețuită în anumite cercuri ale societății, este suportul realizărilor de valoare, prezentarea autoarei dezvăluie clar aceasta esență a criteriului valoric. Asocierea muncii cu talentul dă o culoarea deosebită realizărilor, iar cazul de fata ilustrează pe deplin astfel de concluzii.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.