16 APRILIE 1944, UNGARIA: ZIUA CÂND A ÎNCEPUT CALVARUL (I)

16 APRILIE, UNGARIA: ZIUA COMEMORĂRII HOLOCAUSTULUI

DRUMUL EVREILOR DIN NORD-VESTUL TRANSILVANIEI AFLAT SUB OCUPAȚIA UNGARIEI, LA AUSCHWITZ

În fiecare an, începând cu 2001, Ziua Amintirii Holocaustului a fost sărbătorită în Ungaria pe 16 aprilie, amintind că în 1944 a început închiderea evreilor maghiari în ghetou în această zi.
Evreii au făcut parte din cei 2.630.000 locuitori ai României, care, împreună cu un teritoriu de 43.492 kmp rupt din corpul său, în baza sentinţei Dictatului de la Viena din 30 august 1940, au fost trecuţi forţat sub stăpânirea Ungariei. În acele condiţii profund schimbate din punct de vedere politic şi juridic, soarta acestei etnii s-a circumscris în marea tragedie a Holocaustului pe plan european, din anii marii conflagraţii mondiale a secolului al XX-lea.

Din examinarea raportului dintre statul ungar şi minorităţile nemaghiare, în ansamblul lor, aflate în nord-vestul Transilvaniei, s-a pus în evidenţă elaborarea unei politici oficiale denumită „politica naţionalităţilor”, ostilă tuturor etniilor nemaghiare din teritoriul românesc aflat sub stăpânirea Ungariei. În ceea ce priveşte latura antisemită a acestei politici cu caracter general, aceasta a fost statuată prin legi organice adoptate de Parlamentul Ungariei şi amplificate prin decrete-lege de către Guvern, cu intensitate crescândă începând cu cele din anul 1939 până în anul 1944 inclusiv. Ele s-au ridicat la aproape 100 de astfel de acte normative, care au fost extinse şi aplicate în nord-vestul Transilvaniei împotriva evreilor efectele directe asupra populaţiei evreieşti ducând până la scoaterea acesteia în afara legii.
Calvarul evreimii din acest spaţiu geografic şi istoric a început cu ghetoizarea ei în cele 13 lagăre şi ghetouri evreieşti de concentrare din anul 1944, create prin ordinul Guvernului ungar, de către autorităţile sale de execuţie în teritoriul de nord-vest al Transilvaniei, unice de altfel în istoria ei. Aceste lagăre şi ghetouri au fost anticamerele lagărelor de exterminare naziste de la Auschwitz-Birkenau, punându-se în evidenţă un tablou sinistru necunoscut vreodată până atunci pe aceste locuri. În confruntarea cu tragicul, cu imposibilul chiar, evreii din acest teritoriu, destinaţi în mod premeditat la moarte sigură de către Guvernul Ungariei, au sperat totuşi, ca orice fiinţă umană, la viaţă. În lupta dintre viaţă şi moarte a victimelor teroarei, o parte dintre ei au făcut încercări disperate de supravieţuire şi, prin actul solidarităţii umane, unii chiar au reuşit.

Hotărârea propriu-zisă de strângere a evreilor în lagăre şi ghetouri special organizate şi apoi de deportare a lor în cele de exterminare naziste, în ce priveşte teritoriul părţii de nord-vest a Transilvaniei, a fost luată de Guvernul prezidat de Sztójay Döme , până cel mai târziu la 6 aprilie 1944. Ea a rămas însă relativ secretă, pentru opinia publică, o scurtă perioadă de timp.
Pe baza acestei hotărâri, la data de 7 aprilie 1944, vitez Endre László şi Baky László, fiecare îndeplinind funcţia de subsecretar de stat la Ministerul de Interne Ungar, au emis ordonanţa ministerială numărul 6163/1944, care avea următorul conţinut: „Guvernul în scurt timp va curăţa ţara de evrei. Evreii, fără considerare de sex şi vârstă, vor fi transportaţi în lagăre de concentrare designate. Strângerea evreilor va fi făcută de poliţie şi jandarmerie. Autorităţile locale să designeze lagărele corespunzătoare. Evreii vor fi deportaţi. Transportul lor se face cu trenul ca prizonieri. Evreii nu vor avea dreptul de a lua cu ei decât îmbrăcămintea ce este pe corpul lor, cel mult un schimb de lenjerie, alimente cel puţin pe 14 zile şi greutatea pachetului maxim 50 kg. Nu vor avea dreptul de a duce cu ei bani, bijuterii sau obiecte de valoare”.

Ordonanţa era confidenţială şi a fost transmisă personal de către Endre László autorităţilor administrative şi poliţieneşti teritoriale, prin organizarea a două consfătuiri cu conducerile acestora. Prima, la 25 aprilie 1944 la Satu Mare, pentru judeţele din zonă, iar a doua la 28 aprilie 1944 la Târgu Mureş, pentru celelalte judeţe din zonă.
În urma ordonanţei, a ordinelor şi instrucţiunilor primite din partea lui Endre László, conducerile organelor teritoriale ungare au trecut la pregătirea acţiunilor, în primul rând la stabilirea locurilor de internare. Totul s-a desfăşurat în mod secret.

Mărturii despre Holocaustul lăpușan : http://mariosolomon.tripod.com/id37.html

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.