AFnews
MARIA GĂITAN MOZES, BAT YAM, ISRAEL
Decana de vârstă a scriitorilor israelieni de limbă română:
Ne naștem români și trăim românește. Scriem românește, visăm și gândim românește.
„A vorbi despre limba în care gîndești, a gândi – gândire nu se poate face decât numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. … Ce patrie minunată este această limbă!” spunea Nichita Stănescu.
Eu, ca poetă nonagenară, vă spun că limba română este muzica, este leagănul vieții mele…mângâierea mamei, frumusețea Basarabiei natale, mireasma florilor și a pădurii, limpezimea izvorului din care am sorbit.
Iubirea pe care v-o dăruiesc neîncetat, de acolo vine, din izvorul nesecat al inimii române: cu ea iubesc Israelul, țară care m-a primit, iubesc România, țara care m-a născut. 
Frumos rostea Grigore Vieru: „Dumnezeu prima oară/Când a plâns printre astre,/El a plâns peste ţară/Cu lacrima limbii noastre.”
Noi, românii răspândiți în lume, știm că schimbarea coordonatelor geografice și adaptarea la un alt spațiu spiritual le-am făcut cu demnitate, păstrându-ne peste tot, cu mândire, identitatea de români. De aceea adaug, în versurile mele, gândurile pe care, acum, ca nonangenară, le-am așternut pe hârtie:
„Cine sunt/ şi de ce am venit,/ ce rost are/ să ştie/ o lume?/ Am! ( ca fiecare) / un nume,/ am inima plină/ de răni/ cicatrici strânse de colo,/ de ici,/ Dar – gata de zbor – am aripi/ şi vise/ Cu ele îndrăznesc! să m-avânt/ spre porţile vieţii, încă/ deschise./ Acesta mi-e actul de identitate…/ Cu el mă alătur de voi -/ dacă se poate!” (Identitate).
Foto: Irina Airinei
Adaugă un comentariu