Am vorbit zilele acestea despre politizarea universităților din România, în principal prin tolerarea unor situații de conflict de interese în care se află anumiți rectori, care sunt simultan și politicieni, membri ai Parlamentului României, și în conducerea CNR. Acesta nu este însă un fenomen izolat, fiind prezent chiar la vârful unor instituții europene.
Azi, Colegiul Europei, de la Brugge, a anunțat că Federica Mogherini a fost nominalizată pentru poziția de Rector, urmând să-și preia atribuțiile începând cu 1 septembrie 2020.
Din păcate, sunt câteva probleme cu această numire:
1. Mogherini nu are calificările necesare să fie rector – nu are doctorat în știinte, nu este cadru didactic universitar, nu are experiență de cercetare – cerințe obligatorii pentru un rector.
2. Și-a depus candidatura în februarie – martie 2020 (nu se știe exact cum și în baza cărei proceduri oficiale), în condițiile în care termenul limită de depunere a aplicațiilor a fost 30 septembrie 2019.
3. Procedura de „recrutare” a fostului ministru de externe european este total netransparentă, ceea ce a dus la o serie de proteste, unele în desfășurare.
Întrebare:
Oare acesta este exemplul de bună practică, la nivel european, de respect față de universitate, prin numirea unui politician italian în fruntea unei instituții de învățământ superior de prestigiu din Europa, fără respectarea procedurilor și fără să se califice pentru acel post?
https://www.politico.eu/article/federica-mogherini-approved-as-college-of-europe-rector/?fbclid=IwAR3XGM_FnzZ1Otoxuf30RUxFLPPfkeAwcPC6A5BV1jTKfMWOOjpuJW-QY9w
Adaugă un comentariu