Ungaria veșnic bântuită de „măcelărirea” sa la Trianon, în urmă cu 100 de ani

Peter MURPHY 3 06 2020
AFP

Pentru unguri, cuvântul „Trianon” nu evocă un castel al regilor Franței, ci un tratat care, în 1920, a retrasat granițele țării și îmbâcsește în continuare, la o sută de ani de la semnarea sa, spiritele și discursul politic.

Budapesta va comemora joi Centenarul Tratatului de la Trianon. Semnat la 4 iunie 1920 în Marele Trianon de la Versailles de Ungaria alături de învingătorii Primului Război Mondial, tratatul a dus la dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar: Ungaria a trebuit să cedeze două treimi din teritoriul său în beneficiul vecinilor săi, pierzând trei milioane de locuitori maghiarofoni.

Pentru această aniversare, pregătită de câțiva ani, guvernul naționalist al lui Viktor Orban și-a dorit o comemorare „grandioasă și tragică”, chiar dacă a fost forțat să amâne, din cauza coronavirusului, inaugurarea la Budapesta a unui monument al „Coeziunii naționale”, evocând regiunile pierdute.

Întreaga țară va retrăi joi, la centenarul acestui tratat, un sentiment de suferință națională.

La 200 de kilometri de capitală, orașul Kubekhaza va coborî drapelul în bernă. La ieșirea din localitate, o coloană marchează tripla frontieră maghiară, română și sârbă, amintind că orașul se afla în prima linie a schimbărilor teritoriale. Pe monument este gravată data dureroasă: „1920 VI 4”.

„Noua frontieră a împărțit sate, familii și vieți”, a declarat primarul din Kubekhaza, Robert Molnar, un oficial independent ales de dreapta de guvernământ.

– Pașaport și drept de vot-

La „Muzeul Trianon”, situat la o sută de kilometri de Budapesta, expoziția prezintă la loc de cinste documentele istorice din anii 1920, ținând de o propagandă intensă din Ungaria în favoarea revizuirii granițelor Trianonului.
Acest discurs iredentist continuă să alimenteze discursul radical al extremei drepte maghiare. Nu este nimic neobișnuit să găsești peste tot hărți de dinainte de 1918 ale „Ungariei Mari”, tipărite pe autocolante sau în magazine de suveniruri.
De la întoarcerea sa la putere în urmă cu zece ani, Viktor Orban a reactivat și tema Trianonului pentru a intensifica sentimentul de nedreptate făcut maghiarilor de marile puteri, ceea ce l-a ajutat să apară în ppostura de protector al diasporei „de peste mări”. .
Din 2010, 4 iunie a fost declarată „Ziua Națională a Coeziunii”. În același an, guvernul a adoptat legi prin care acordă celor aproximativ 2 milioane de maghiarofoni din țările vecine, cetățenia maghiară … și dreptul de vot.
Peste un milion de pașapoarte au fost distribuite în zece ani acestor minorități care votează copleșitor pentru partidul Fidesz al lui Viktor Orban. Acest demers a fost acompaniat de o masivă finanțare de la Budapesta a școlilor locale și instituțiile comunitare, așa cum s-a întâmplat în Transilvania românească.
Detractorii săi îi reproșează premierului că a speculat sensibilitatea unei țări etern victimizate: prin Trianon, comunism, liberalism după 1989 sau, în ultima vreme, prin politica de migrație a Uniunii Europene.

-A uita Trianonul –

Relatările istorice idealizează unitatea Ungariei de dinainte de război și se abțin să reamintească slăbiciunile inerente ale coroanei austro-ungare, slăbite de criza socială de dinainte de 1914 și de dominația austriecilor și maghiarilor asupra altor popoare.

Într-un sondaj al comitetului științific al centenarului Trianon, 85% dintre respondenți consideră tratatul drept „cea mai mare tragedie” a țării. Această amintire nu este prerogativa dreptului suveranist. Primarul liberal al Budapestei, adversar hotărât al lui Viktor Orban, a programat un minut de reculegere în Capitală pentru centenarul de joi.

„Cum putem depăși traumele Trianonului? “, se întreabă istoricul Gabor Egry. El regretă faptul că „comemorările oficiale se concentrează doar pe pierderi și suferință “.

Dacă ar depinde de el, Balazs Erlauer „ar uita bucuros dezbaterile din jurul Trianonului”. Cineastul, în vârstă de 34 de ani, născut dintr-o familie maghiară în Voivodina, s-a refugiat în Ungaria în timpul războiului din Iugoslavia anilor ꞌ90. Acest exil l-a învățat că „NU TRASAREA FRONTIERELOR ESTE CEA CARE NE AFECTEAZĂ VIEȚILE, CI AGRESIUNEA NAȚIONALISTĂ”, a spus el pentru AFP.

https://information.tv5monde.com/info/la-hongrie-toujours-hantee-par-son-depecage-trianon-il-y-100-ans-361754