AFnewsReforma administrativ-teritorială din Ucraina, pas decisiv spre ucrainizarea forțată a românilor. Ce face România?
Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor ţării, deputatul PMP Constantin Codreanu, i-a adresat o întrebare parlamentară ministrului Afacerilor Externe, domnului Bogdan Lucian Aurescu, în care solicită informații cu privire la poziția oficială a României privind riscul real al divizării arbitrare a minorității românești înrudite și autohtone din zonele de locuire tradițională și compactă din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcaraptică în contextul preconizatei reforme administrativ-teritoriale din Ucraina.
Stimate domnule ministru,
România și Ucraina sunt parte la Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale. Articolul 16 al acestei Convenții spune că ”Parțile se vor abține să ia măsuri care, modificând proporțiile populației din arii locuite de persoane aparținând minorităților naționale, sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților decurgând din principiile înscrise în prezenta convenție-cadru”.
Potrivit Consiliului Europei, scopul acestui articol este acela de a oferi o protecție împotriva măsurilor care modifică proporțiile populației din ariile locuite de persoane aparținând minorităților naționale și care vizează restrângerea drepturilor și libertăților decurgând din Conventia-cadru. Exemple de astfel de măsuri ar putea fi exproprierea, evacuarea și expulzările (măsuri practicate activ în timpul ocupației sovietice), ori redesenarea delimitărilor administrative în vederea restrângerii unor astfel de drepturi și libertăți (”gerrymandering”).
La 28 mai 2020, Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU), uniune ce cuprinde peste 20 de asociații, organe de presă și edituri, centre culturale românești din regiunile Cernăuți, Transcarpatică, Odesa și Kiev, le-a solicitat autorităților centrale și locale ucrainene să nu permită divizarea comunității românești în cadrul preconizatei reforme administrativ-teritoriale.
Într-un Memoriu al CNRU adresat președintelui Volodimir Zelenski, premierului Denis Șmigal, șefului parlamentului Dmitro Razumkov, ministrul dezvoltării comunităților și teritoriilor Alexei Cernâșov, guvernatorului regiunii Cernăuți Serghei Osaciuk, șefului Consiliului regional Cernăuți Ivan Muntean și lui Gheorghe Mazurașu, deputat de origine etnică română în Rada Supremă de la Kiev, se solicită neadmiterea divizării administrativ-teritoriale a comunității române în zonele ei de locuire compactă.
„Cele patru raioane cu populație compactă românească în cadrul reformei administrativ-teritoriale în regiunea Cernăuți să fie incluse într-un singură unitate administrativ–teritorială (așa-numitul macro-raion)”, se spune în Memoriul CNRU.
De asemenea CNRU susține: ”Statul ucrainean – conform Declarației drepturilor naționalităților din Ucraina – garantează tuturor naționalităților dreptul la păstrarea locuirii lor tradiționale și asigură dreptul la existența unităților național-administrative.
Pe de altă parte, art. 16 din Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, ratificată de Ucraina, obligă Părțile semnatare să se abțină de la acțiuni care ar putea modifica componența proporțională a populației în zonele compact locuite de persoane care aparțin minorităților naționale, și care ar putea duce la restrângerea drepturilor și libertăților ce rezultă din principiile fixate în prezenta Convenție.
Este de menționat că, în conformitate cu art. 132 din Constituție „…la baza împărțirii teritoriale a Ucrainei se află dezvoltarea social-economică echilibrată a diferitor regiuni, avându-se în vedere specificul istoric, economic, ecologic, geografic și demografic, precum și tradițiile etnice și culturale”. Atragem atenția asupra faptului că, potrivit art. 8 din Constituția Ucrainei „legile Ucrainei, precum și alte acte normative sunt adoptate în temeiul Constituției și în conformitate cu aceasta””.
„Includerea artificială a teritoriului locuit compact de minoritatea românească în componența unor macro-raioane diferite va determina o asimilare forțată, fapt ce intră în contradicție cu obligațiile internaționale asumate benevol de Ucraina. Menționăm că în contextul nerezolvării problemei privind predarea în limba maternă în școlile minorităților naționale, creată de guvernarea anterioară, în loc să se dezamorseze starea conflictuală, scenariul care se conturează poate deveni un motiv pentru agravarea situației interetnice într-un ținut cunoscut ca fiind tolerant”, se mai arată în Memoriu.
Bazându-se pe normele europene în vigoare, CNRU solicită în speță ca în contextul reformei administrativ-teritoriale din regiunea Cernăuți, toate cele patru raioane – Noua Suliță, Herța, Hliboca și Storojineț (cu etnici români și alte naționalități) – să fie incluse într-o singură unitate administrativ-teritorială (macro-raion).
”Formarea unei asemenea unități administrativ-teritoriale corespunde art.132 din Constituție, întrucât se află între valea Prutului și valea Siretului, în zona limitrofă cu Uniunea Europeană, fapt ce va contribui la colaborarea transfrontalieră, dezvoltarea infrastructurii, va asigura o reală și efectivă realizare a drepturilor culturale, educaționale și altor drepturi ale populației autohtone tradiționale, asigurându-se astfel condițiile necesare și pentru realizarea prevederilor p. 3, art. 119 din Constituția Ucrainei, potrivit cărora administrațiile locale asigură în zonele compact locuite de popoarele băștinașe și minorități naționale realizarea programelor de dezvoltare național-culturală”, se mai arată în Memoriul CNRU.
Observăm în context că alte state membre ale Uniunii Europene care au minorități înrudite în Ucraina au adoptat o poziție activă de solidaritate cu aceste minorități și au întreprins cu succes demersuri susținute pentru includerea minorităților lor înrudite în cadrul uneia și aceleiași unități administrativ-teritoriale din Ucraina.
Astfel, raionul Bolgrad din regiunea Odesa, locuit în principal de etnici bulgari, va rămâne în graniţele sale actuale şi nu va fi împărţit în cadrul reformei administrativ-teritoriale planificate din Ucraina, a declarat ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Dmitro Kuleba, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său bulgar, Ecaterina Zaharieva. Încă de la începutul discuţiilor privind reforma administrativ-teritorială din Ucraina, poziţia Ministerului Afacerilor Externe de la Sofia a fost în favoarea păstrării integrităţii raionului Bolgrad în graniţele sale actuale, în conformitate cu doleanțele comunităţii bulgare care locuieşte în acest raion. Comunitatea bulgară din Ucraina este una dintre cele mai mari din afara graniţelor ţării. Conform datelor neoficiale, aceasta numără peste 250.000 de persoane, aflate în principal în raionul Bolgrad din regiunea Odesa. În data de 20 mai 2020, majoritatea din Parlamentul de la Sofia s-a pronunţat printr-o declaraţie împotriva deciziei guvernului Ucrainei de împărţire a raionului Bolgrad şi a împuternicit Consiliul de Miniştri al Bulgariei să întreprindă toate acţiunile necesare pentru a asigura integritatea comunităţii bulgare din raionul Bolgrad, în condiţiile reformei administrativ-teritoriale. Documentul a fost trimis ambasadorului Ucrainei în Bulgaria, a relatat portalul www.bnr.bg.
Precizăm că minoritatea românească înrudită și autohtonă din Ucraina este numeric a doua minoritate din țară, după minoritatea rusă, și prima dintre toate minoritățile neslave, însumând peste 400 de mii de persoane, în principal în regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatică.
Constatăm că autoritățile ucrainene nu a consultat minoritatea românească înrudită în legătură cu preconizata reformă administrativ-teritorială.
Exprimăm opinia că reforma administrativ-teritorială din Ucraina, prin redesenarea actualelor delimitări administrative, nu trebuie să creeze dezavantaje pentru persoanele aparținând minorităților naționale sau pentru patrimoniul lor cultural și istoric, urmând să asigure, în spirit european, un cadru propice pentru o mai bună exercitare a drepturilor acestor persoane în conformitate cu normele cuprinse în documentele internaționale și cu prevederile cadrului bilateral.
Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:
Care este, în spiritul și din perspectiva documentelor internaționale în materie de minorități, poziția oficială a României privind riscul real al divizării arbitrare a minorității românești înrudite și autohtone din zonele de locuire tradițională și compactă din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcaraptică în contextul preconizatei reforme administrativ-teritoriale din Ucraina (evitarea situației de ”gerrymandering”)?
Ce acțiuni și demersuri concrete pe plan internațional și bilateral româno-ucrainean a întreprins România în favoarea nedivizării arbitrare a minorității sale românești înrudite în contextul respectivei reforme?
În eventualitatea că asemenea acțiuni și demersuri concrete pe plan internațional și bilateral ale părții române au existat, сare au fost până în prezent reacțiile internaționale și răspunsul/răspunsurile părții ucrainene?
Dacă România consideră necesară convocarea în timp util a unei noi sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene privind asigurarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale pentru luarea în discuție constructivă, în spiritul documentelor internaționale în domeniu, a chestiunii nedivizării administrativ-teritoriale arbitrare a comunităților românești înrudite din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatică și evitării situației de ”gerrymandering”?
Ce alte acțiuni și demersuri preconizează să întreprindă România în scopul legitim al neadmiterii divizării administrativ-teritoriale arbitrare a comunităților românești înrudite din cele trei regiuni de locuire compactă și tradițională?
Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.
Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră, în scris, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.
În atenţia: Deputat Constantin CODREANU, Preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.
Cu respect,
Președinte
Deputat Constantin CODREANU
Adaugă un comentariu