Zi neagră a istoriei noastre – 79 de ani de la primul val de deportări în Siberia și Kazahstan a românilor din Basarabia și nordul Bucovinei.
În noaptea de 12-13 iunie 1941, din Basarabia şi din nordul Bucovinei au fost ridicate de la casele lor 29.839 de persoane, dintre care 5.479 au fost arestate şi 24.360 au fost deportate. Persoanele deportate au fost transportate cu vagoanele în Siberia şi Kazahstan, operaţiune pentru care au fost repartizate 1.315 vagoane de vite în Basarabia şi 340 în Cernăuţi.
Potrivit datelor de arhivă, operaţiunea de ridicare a lor de acasă a durat câteva ore, de la 2 noaptea până dimineaţă.Din totalul de 29.839 de persoane, doar din R.S.S.Moldovenească au fost ridicate 18.392 de persoane, din care 4.507 capi de familie arestaţi (4.342 din considerente politice şi 165 cu dosare penale) şi 13.885 persoane deportate.
Din R.S.S.Moldovenească, se aflau în spaţiul de deportare sovietic, în octombrie 1941, 22.648 de persoane, din care circa 9.954 în coloniile din R.S.S.Kazahă. Deportaţii au fost duşi până în Komi, până spre Cercul Polar, în regiunile Omsk, Novosibirsk, Kransnoiarsk. În Kazahstan, deportaţii români au fost repartizaţi în regiunea Aktiubinsk (6.195 de suflete), în Kzâl-Orda, mai spre sud (circa 1.100 de persoane) şi în Kazahstanul de sud, la graniţa cu Uzbekistan (2.735 de persoane).
Mulți dintre cei deportați au murit pe drum de foame, sete sau din cauza bolilor, alții au fost împușcați când încercau să evadeze. Cadavrele erau abandonate în câmp deschis. După valul de deportări din 1941 au urmat cele din 1949 şi 1951, în urma cărora au avut de suferit alte circa 40 de mii de persoane.
Ca urmaș al unor persoane care au fost direct vizate de atrocitățile respective, încă mai sper că vom reuși, la un moment dat, să vorbim de la tribune internaționale despre acest genocid împotriva poporului român. Încă mai ducem lipsă de oameni de stat pentru care noțiunile de “neam, demnitate și Patrie” să nu rămână doar niște undițe de pescuit voturi.
Deputat Constantin Codreanu, Kazahstan
Dincolo de lacrimi și suspine mioritice, trebuie să fim mult mai vocali vorbind despre tragediile noastre. Prea am stat cu capul plecat în fața altora în condițiile în care unii de la Moscova și alții de la Berlin încă nu și-au cerut iertare pentru decimarea noastră ca națiune și ca Țară în secolul XX.
Drumul Oaselor
*****
Mă bucur să pot anunța că, săptămâna viitoare, vom dezbate în Camera Deputaților o inițiativă legislativă privind completarea şi modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri care îi vizează și cetățenie români rămași pe teritoriul ocupat al Basarabiei, la 28 iunie 1940, respectiv, primăvara anului 1944, și care au fost supuși persecuțiilor politice ale regimului stalinist.
Adaugă un comentariu