Dr. Ioan Lăcătuşu: Românii din Covasna şi Harghita

Românii din Covasna şi Harghita
Repere Identitare Româneşti din Judeţele Covasna şi Harghita – Ediţia a II-a / 2019 – de Ioan Lăcătuşu şi Erich Mihail Broanăr
Autor:prof. Vasile Stancu (Sfântu-Gheorghe)

Apariţia, în anul 2014, a primei ediţii a acestui volum a avut ecouri deosebite în rândul unor oameni de ştiinţă, în mass-media locală şi naţională, precum şi al opiniei publice. În acest sens, pentru a ierarhiza corect valoarea ştiinţifică şi educativă a acestei minunate scrieri, am selectat, pentru cititorii „Condeiului ardelean”, câteva dintre acestea:
Reprezintă „o oglindă în imagini, a culturii şi identităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei”, „o realizare de excepţie” şi un „nou act de identitate” al românilor din judeţele Covasna şi Harghita, pe lângă volumul intitulat „Românii din Covasna şi Harghita. Istorie, biserică, şcoală, cultură”. „Lucrarea face cunoscute momentele esenţiale despre evoluţia, adesea dramatică a comunităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei, contribuţia specifică a românilor din această parte de ţară la patrimoniul cultural naţional şi universal, cât şi la obolul lor la progresul şi prosperitatea României. […] Îi felicit din toată inima pe autori pentru această remarcabilă şi prestigioasă lucrare şi îmi exprim bucuria de a fi fost prezent în Aula Academiei Române în 27 noiembrie 2015, la şedinţa solemnă consacrată Zilei Naţionale a României, în cadrul căreia dl. dr. Ioan Lăcătuşu a prezentat-o magistral. Cu această ocazie, preşedintele Academiei, dl. academician Ionel Valentin Vlad, a anunţat că volumul va fi propus pentru a primi Premiul Academiei Române în anul 2016, propunere la care ader din tot sufletul” (academician Horia Colan); „Este un volum monumental, fiind cea mai importantă tipăritură după 1989 care restabileşte adevărul despre românii din Covasna şi Harghita, fiind o replică ştiinţifică imbatabilă la puzderia de „manuale” şi „alte tipărituri” ale propagandei maghiare în care românii din aceste judeţe nu apar nici măcar cu numele; Face o breşă majoră în lipsa de informaţie, nimeni nu va mai putea spune vreodată că „n-a ştiut”, „n-a auzit” despre soarta… românilor din secuime… Rezistenţa românilor prin cultură este demonstrată magistral” (Ion Longin Popescu, „Formula AS”, nr. 1184/2015); „Un instrument extrem de util pentru etnografi, istorici, sociologi, filologi şi alţi specialişti interesaţi de studierea românităţii din sud-estul Transilvaniei” (Oana Mălina Negrea, Agerpres, 5 august 2015); „O contribuţie de excepţie la cunoaşterea şi afirmarea adevărului istoric…, o carte ce nu trebuie să lipsească din biblioteca oricărui conaţional care pretinde că e interesat de trecutul, prezentul şi viitorul său” (Gabriel Giulea, „Reviews”, „Notes 86”); „Volumul este o sinteză a sintezelor şi publicaţiilor româneşti din ultimii 20 de ani” (Mihai Groza, „Informaţia Harghitei”, 13 august 2015).
Dacă ar fi numai aceste ecouri şi tot ar răzbate necesitatea apariţiei unei noi ediţii şi într-un tiraj mult mai mare. Având, însă, în vedere că autorii, în cei cinci ani care au trecut de la apariţia primei ediţii, au continuat şi aprofundat cercetările şi au completat informaţiile structurate pe cele cinci capitole ale cărţii (în sensul că: au fost identificate noi personalităţi şi documente; au studiat informaţiile apărute în cele peste 100 de volume de istorie, etnografie, sociologie, literatură din editurile „Eurocarpatica”, „Angvstia” şi „Grai Românesc”, şi sutele de studii din cele 17 publicaţii ştiinţifice, de cultură, literatură, diverse specialităţi şi presa regională şi locală ale românilor din sud-estul transilvan; au inventariat toate manifestările care s-au desfăşurat – precum zilele localităţilor, Ziua solidarităţii tuturor românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (14 martie 2019) – şi activităţile bibliotecilor, ansamblurilor folclorice, asociaţiilor şi fundaţiilor existente sau cele ale organizaţiilor civice înfiinţate în ultimii cinci ani), practic au determinat apariţia noii ediţii care să îmbogăţească şi să aducă la zi principalele repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita.
Reeditarea acestui volum, revizuit şi îmbogăţit cu 58 de pagini A4 (730 de pagini faţă de 672), a fost posibilă datorită includerii sale în proiectul cultural-ştiinţific „Promovarea identităţii culturale româneşti din S-E Transilvaniei prin lucrări reprezentative”, finanţat de Guvernul României prin Secretariatul General. Prima ediţie a acestui volum a inaugurat Colecţia „Centenarul Marii Uniri (1918-2018)” din cadrul Editurii „Eurocarpatica”, actualul volum fiind cel de-al 40-lea titlu al Colecţiei, din care fac parte şi volumele „Profesioniştii noştri”.
Volumul se constituie din două părţi distincte, părţi care au însă o structură asemănătoare, diferenţa constituind-o argumentul (sursa, izvorul) adus în sprijinul temei abordate.
În prima parte, argumentul îl reprezintă fotografia, care face fiecare, după spusele lui Nicolae Iorga, „cât o mie de cuvinte”, iar în partea a doua, argumentul îl reprezintă documentul, actul scris, actul din arhivă, care, după cum bine ştim, este „depozitarul memoriei naţiunii”.
Prima parte a volumului este practic un album care prezintă imagini reprezentative despre istoria şi cultura românilor, grupate tematic şi cronologic. Într-un spaţiu tipografic (pag. 19-484) de 462 de pagini, format A4, sunt cuprinse patru capitole şi sunt prezentate 1.812 imagini, 18 planşe cu imagini (cuprinzând 158 de piese) şi 7 hărţi. Din cele 462 de pagini, 256+2 coperţi (55,60%) sunt integral acoperite de imagini.
Primul capitol, Crâmpeie istorice, cuprinde aspecte de locuire preistorică (paleolitic, neolitic şi epocile cuprului şi bronzului, Dacia preromană, siturile dacice şi limesul roman) şi Bibliografia tematică selectivă referitoare la românii din Covasna şi Harghita, ilustrate prin 211 imagini înfăţişând aşezări neolitice, situri arheologice, tezaure, cetăţi dacice, vederi panoramice, fotografiile coperţilor cărţilor şi publicaţiilor bibliografiei tematice selective, hărţi (7) şi 11 planşe (111 obiecte), înfăţişând arme, unelte, vase ceramice, obiecte antropomorfice, obiecte de podoabă, monede.
Capitolul al doilea, Din patrimoniul cultural-etnologic, ne înfăţişează elemente de arhitectură populară, ocupaţiile şi meşteşugurile tradiţionale, portul popular, mărturii de artă şi cultură ortodoxă, file din tezaurul documentar, comunităţi româneşti dispărute şi aspecte privind interferenţele etno-culturale româno-maghiare. Acestea se materializează în 91 de pagini şi 288 de imagini, din care 33 de case ţărăneşti, porţi, clopotniţe; 48 de fotografii cu practicarea păstoritului, vânătorii, morăritului, ţesutului, picturii de icoane, încondeierii ouălor; 61 de fotografii reprezentând grupuri de locuitori din aşezările locuite de români sau persoane singulare în port popular (Voşlăbeni, Subcetate, Bilbor, Tulgheş, Topliţa, Corbu, Bicaz, Vlăhiţa, Vâlcele, Araci, Dobârlău, Breţcu, Poiana-Sărată, Covasna-Voineşti); 37 de coperţi de carte religioasă (Biblia, Octoih, Cazanii, Evanghelii, Ceaslov, Triod, Molitvelnic), obiecte de cult (potir, sfeşnic, cădelniţă, cruci de binecuvântare, icoane, prapori, antimis, uşi împărăteşti); 78 de imagini cu documente reprezentând acte, scrisori şi privilegii acordate de Domn, semnături autografe, sigilii timbrate, conscripţii urbariale, acte de procedură judiciară, testamente, adeverinţe, registre parohiale (Araci, Arcuş, Cernatu de Jos, Dobolii de Jos, Ilieni, Ghelinţa, Micfalău, Vârghiş, Sfântu-Gheorghe); 31 de fotografii înfăţişând ruine de biserici şi biserici ortodoxe, cruci ridicate pe locul bisericilor dispărute, pietre funerare, cimitire ortodoxe, cărţi privind secuizarea unor comunităţi româneşti; şi 7 planşe, cu 47 de obiecte reprezentând unelte de plutărit, ţesături, mori, covoare, traiste, ouă încondeiate.
Capitolul al treilea, care dă şi titlul volumului, Repere identitare româneşti (cuprinde 184 de pagini, cu 7 mai multe decât în prima ediţie), se referă la instituţiile românilor în 888 imagini, mai mult cu 78 de imagini decât în prima ediţie: 217 privitoare la biserica ortodoxă şi greco-catolică, 189 la şcoala românească, 61 la instituţiile de cultură, 53 la asociaţiile culturale, 58 la publicaţiile în limba română şi bilingve, 80 la monumentele de for public, 177 la manifestările cultural-ştiinţifice organizate de comunităţile româneşti, 15 la performanţele sportive şi 38 la însemnele identitare.
Ultimul capitol, al patrulea, al „Albumului”, referitor la Personalităţi ale ştiinţei, culturii şi spiritualităţii româneşti care s-au născut sau au realizat performanţe profesionale la nivelul celor două judeţe, este cuprins pe 127 de pagini, mai multe cu 23 de pagini faţă de prima ediţie. Sunt nominalizate 521 de personalităţi, din care: sunt sumar caracterizate 449 de personalităţi, din care, la 345 (76,83%) le este prezentat şi portretul (fotografia), iar 72 personalităţi sunt numai nominalizate. Pe domenii de activitate sunt prezentaţi 5 academicieni (Patriarhul Miron Cristea, Mitropolitul Nicolae Colan, ing. Horia Colan, istoricul Nicolae Edroiu, istoricul Ioan Aurel Pop), 8 ierarhi, 36 cadre didactice universitare, 24 cercetători, 26 scriitori (+ 15 nominalizaţi), 14 lideri naţionali (deputaţi, senatori), 28 lideri locali, 20 protopopi, 8 monahi, 21 (+23 nominalizaţi) muzeografi-arhivişti, 44 (+15 nominalizaţi) publicişti, 16 (+13 nominalizaţi) preoţi autori, 7 artişti plastici, 13 pictori bisericeşti, 5 arhitecţi, 10 medici, 8 ofiţeri, 8 ingineri, 8 interpreţi de muzică tradiţională şi clasică, 19 personalităţi din alte domenii, 99 profesori şi învăţători autori de manuale şi materiale didactice anexe învăţământului, studii didactice sau alte creaţii, 30 sprijinitori ai culturii şi identităţii româneşti.
Partea a doua a Reperelor identitare româneşti, sau Capitolul V al volumului, intitulat Sinteză documentară referitoare la istoria şi cultura românilor din Covasna şi Harghita, cuprinde, în cele 229 de pagini (pag. 485-713), 45 de subcapitole.
Pentru cercetători această parte constituie un adevărat instrument de orientare în sutele, miile sau chiar zecile de mii de documente şi informaţii referitoare la tema pusă în discuţie, aflate în depozitele şi bibliotecile diferitelor instituţii arhivistice, muzeale sau de cultură.
Astfel, 233 de documente din Arhivele Naţionale Covasna sunt redate, în rezumat, aduc date despre românii din Transilvania, în principal din fostele scaune secuieşti, şi relaţiile Transilvaniei cu Moldova şi Ţara Românească, între anii 1541-1919;
– 114 documente din Arhivele Naţionale Covasna vorbesc despre români şi secui cu nume româneşti în perioada secolelor XVI-XIX;
– sunt redate listele celor 122 de fonduri date pe localităţi şi judeţe, din Arhivele Naţionale (AN) Covasna şi AN Harghita, ale parohiilor ortodoxe şi greco-catolice (122 de fonduri date pe localităţi şi judeţe din AN Covasna);
– redate 27 de fonduri arhivistice ale unor instituţii româneşti din judeţul Harghita din AN Harghita);
– 42 fondurilor arhivistice create de şcoli de stat în limba română din judeţul Covasna, până la 30 septembrie 1940 (42 de fonduri din AN Covasna);
– 37 de documente din fondurile parohiilor ortodoxe şi greco-catolice din Treiscaune, aflate în AN Covasna;
De asemenea, sunt redate:
– Documente din fondurile parohiilor ortodoxe şi greco-catolice din judeţele Treiscaune şi Odorhei, secolele XIX – 101 documente aflate în arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan;
– descrierea celor 142 de volume de carte veche de la Muzeul Spiritualităţii Româneşti din Sfântu-Gheorghe;
– inventare ale Complexului Muzeal ASTRA Sibiu referitoare la cercetarea ştiinţifică şi civilizaţia populară românească privind date etnografice şi folclorice, icoane pe sticlă, instalaţii tehnice populare, meşteşuguri şi mijloace de transport, din judeţele Covasna şi Harghita;
– 489 titluri, din care: de cărţi – preistorie 11, istorie 107, monografii 160 (localităţi – 38, instituţii – 47, personalităţi – 75), lucrări de etnografie şi folclor 47, lucrări de sociologie şi demografie 40, memorialistică, eseuri, evocări, publicistică 67, manuscrise referitoare la istoria şi cultura românilor din zonă 57;
– 1.354 de titluri de studii şi autorul lor referitoare la preistoria şi cultura românilor din judeţele Covasna şi Harghita, apărute în revistele „Angvstia”, nr. I-XX – 440; „Sangidava”, nr. I-XIII – 329; „Profesioniştii noştri”, nr. I-XXV – 126; „Acta Carpatica”, nr. I-V – 143; diferite alte publicaţii şi volume – 316.
– o menţiune specială o merită volumul Tezaur de etnografie şi folclor din Covasna şi Harghita, de Nicolae Bucur şi Constantin Catrina, în care apar peste 2.000 de titluri de lucrări, studii şi articole.
Apoi mai sunt nominalizate:
– 281 volume apărute la Editura „Eurocarpatica” – 206 şi edituri partenere ale Centrului European de Studii – 75;
– Şematismul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, cuprinzând informaţii despre bisericile existente în Eparhie: biserici existente în perioada 1658-2018 (151), construite în secolele XVII-XIX (49); în secolul XX (61); între anii 1994-2018 (41); biserici dispărute (36) şi distruse în anii 1940-1944 (25);
– informaţii documentare referitoare la şcolile confesionale şi greco-catolice din protopopiatele Treiscaune, Giurgeu şi Odorhei din a doua jumătate a secolului XIX;
– cimitire ale eroilor (I şi II r.m.) – 23; cimitire ortodoxe existente – Covasna 73 şi Harghita 65; monumente româneşti de for public – 36 din judeţul Covasna; 29 din judeţul Harghita; troiţe – 16 din Covasna, 11+14 din Harghita; lista protopopilor şi parohiile ortodoxe şi greco-catolice din fostele judeţe Treiscaune, Odorhei şi Giurgeu-Ciuc.
În ceea ce priveşte şcoala, volumul ne dă informaţii despre reţeaua şcolară cu predare în limba română: Covasna – 11 licee şi 25 şcoli gimnaziale; Harghita – 10 licee şi 16 şcoli gimnaziale; despre manualele şcolare, culegerile de texte şi publicaţiile pedagogice redactate de profesori şi învăţători din judeţele Covasna şi Harghita (91 de titluri şi autorii lor); despre intelectuali români din secolul XIX şi începutul secolului XX, cu menţionarea universităţilor la care au studiat (114 persoane); despre intelectuali absolvenţi ai studiilor doctorale şi postdoctorale (137); despre volumele de literatură şi critică literară a unor autori din zonă (256 de titluri); despre inspectorii şcolari de naţionalitate română; despre elevi premiaţi în ultimii patru ani la olimpiadele şi concursurile naţionale.
Alte informaţii prezente în volum: Martiri români din perioada 1848-1989; Asociaţii culturale, ştiinţifice şi comunitare româneşti; Publicaţiile în limba română şi bilingve, în perioada 1921-2018; Deputaţi în Parlamentul României, prefecţii şi subprefecţii celor două judeţe, primarii oraşelor Sfântu-Gheorghe, Întorsura-Buzăului, Topliţa; Laureaţii români ai Premiului „Pro Urbe” Sfântu-Gheorghe; Calendarul sărbătorilor naţionale şi religioase şi ale manifestărilor culturale şi ştiinţifice ale comunităţii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita.
O menţiune specială trebuie să o acordăm Tipografiei „Magic Print” din Oneşti, judeţul Bacău, pentru calitatea deosebită a fotografiei şi hârtiei, pentru modul estetic în ansamblu în care se înfăţişează ambele ediţii, apărute până în prezent, ale acestui volum.
Felicitări autorilor, Ioan Lăcătuşu şi Eric Mihail Broanăr, celor 22 de colaboratori, corectorilor Ligia Dalila Ghinea şi Florentina Teacă, precum şi Secretariatului General al Guvernului, care au făcut posibilă apariţia acestei minunate, monumentale şi necesare cărţi despre românii din Covasna şi Harghita.

Aparut n : Condeiul ardelean
Nr. 423_18-31 octombrie 2019