O expoziție cutremurătoare: Holocaustul evreilor din Transilvania de Nord

Un interviu cu Daniel Stejeran – directorul Muzeului Holocaustului din Şimleu Silvaniei

Irina Airinei: Această sinagogă a fost restaurată prin eforturile conjugate ale arhitectului Adam Aaron Wapniak și ͈Jewish Architectural Heritage Foundation˝ din SUA, medicului Alexander Hecht din New York, fiu al unor supraviețuitori ai Holocaustului, originari din Nușfalău, Zoltan și Ștefania Hecht, Gheorghe și Mihaela Gross, conducătorii Asociației Memoriale ͈Hebraica” din Nușfalău. Cum a renăscut această superbă sinagogă?

Daniel Stejeran: Clădirea sinagogii a intrat într-un amplu proces de renovare începând din 2011. Am primit un sprijin consistent din partea Federației Comunităților Evreiești din România, Joint și, alături de Asociația ͈Hebraica˝ și de ͈ Jewish Architectural Heritage Foundation˝ din Statele Unite, am reușit să renovăm în întregime clădirea sinagogii și să redăm spațiul de vizitare care a fost reamenajat începând din vara anului 2018 sub forma unei noi expoziții mai ample gândite sub forma unui labirint care aduce în fața vizitatorului toate informațiile necesare pentru înțelegerea cât mai bună a ceea ce înseamnă partea de iudaism, tradiție iudaică dar și problematica Holocaustului din această zonă.
I.A. : Când și cum și-a început activitatea muzeul pe care îl conduceți ?
D.S.: Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord și-a început activitatea la 11 septembrie 2005, când o echipă de cercetători din București, în frunte cu Lya Beniamin, Harry Kuller, Otto Adler și Oliver Lustig au pus bazele primei expoziții. A fost o echipă ajutată de voluntari din Șimleu Silvaniei, iar finanțarea a venit din partea Asociației Memoriale ͈Hebraica˝, cea căreia i-a fost acordată spre administrare clădirea singurei sinagogi din județul Sălaj pe o perioadă de 49 de ani. Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord s-a deschis sub atenta coordonare a doctorului Alex Hecht, fiul unor supraviețuitori ai Holocaustului din comuna Nușfalău, localitate situată în apropiere de orașul Șimleu Silvaniei. De fapt, dorința lui Alex Hecht, președinte fondator al Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, de la Șimleu Silvaniei, de a salva singura sinagogă din județul Sălaj și de a o transforma în primul muzeu funcțional al Holocaustului din România a fost un moment important pentru tot ceea ce înseamnă memoria victimelor Holocaustului, dar și educația privind istoria evreilor, problematica Holocaustului în istoria României și, în special, în această zonă a Transilvaniei și proiectele care au urmat în parteneriat cu instituții ca Yad Vashem de la Ierusalim sau Muzeul Memorial al Holocaustului de la Washington.
I.A.: Care ar fi elementele de noutate?
D.S.: Sunt foarte multe elemente de noutate, cum ar fi faptul că tot spațiul sinagogii de fapt al muzeului este încălzit tocmai pentru anotimpul rece când se organizează, din 2012 încoace, an de an, Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, în 27 ianuarie. Este o expoziție nouă cu panouri în două sau trei limbi, în română, engleză și maghiară, organizată în fosta sinagoga de la Șimleu Silvaniei. Este o expoziție interactivă care cuprinde și proiecție de filme documentare și o zonă mai specială, zona de Aron Ha Kodesh și de prezentare a sulurilor Torei originale din sinagoga din Șimleu folosite înainte de tragedia Holocaustului.
I.A.: Cu ce ați vrea să începem turul virtual prin sălile muzeului, domnule director? O prietenă care a vizitat recent expoziția, tocmai îmi spunea că rareori te poate încerca o emoție atât de puternică…
D.S.: În prima parte, expoziția cuprinde aspecte din viața cotidiană a evreilor din Europa, familiile de evrei, ocupațiile lor, elevii care mergeau la școală cu tot ceea ce a însemnat viața cotidiană și viață comunitară evreiască în acea perioadă. Dorim ca vizitatorul să înțeleagă mai bine, atunci când ne referim la tragedia Holocaustului, cine au fost evreii, ce au făcut ei până la momentul tragediei…

Expoziția continuă , la parter, cu ceea ce a însemnat începutul celui de al Doilea Război Mondial și ascensiunea nazismului cu exemple referitoare la Noaptea de Kristal din 1938, considerată începutul Holocaustului în Germania și încet, încet urcăm spre zona de Ezrat Nashim, locul unde stăteau femeile și copiii în timpul slujbei, acolo unde prezentăm tot ceea ce înseamnă Holocaustul de la începutul celui de al Doilea Război Mondial, cu fiecare etapă, cu legile anti-Semite din fiecare țară, cu foarte multe detalii legate de fenomenul Kamenetz Podolsk. Ne-am referit la acest moment pentru că s-au făcut foarte puține cercetări până în ultimii ani referitoare la fenomenul Kamenetz Podolsk unde peste 25.000 de evrei au fost duși, în pădurile din Ucraina, și împușcați.

Recent, au început să fie documentate aceste masacre, care au început din 1941, și nu am omis nici Transnistria și nici toată zona Ucrainei din momentul ajungerii acelor Einsatzgruppen, mai apoi avem evocarea pogromurilor de la Iași și București din 1941. Expoziția prezintă și deportările spre Transnistria a evreilor din Basarabia și Bucovina.
Chiar în partea centrală avem o vitrină care conține obiecte ritualice evreiești și cărți de rugăciune care au aparținut comunității evreiești de la Șimleul Silvaniei. Am reușit, prin bunăvoința unor localnici, să recuperăm o parte din moștenirea lăsată de comunitatea evreiască din Șimleul Silvaniei prin podurile caselor și să să le expunem în partea centrală a expoziției.

Mergând mai departe cu istoria Holocaustului din Transilvania de Nord, ceea ce s-a întâmplat după Dictatul de la Viena din 30 august 1940, respectiv cedarea Transilvaniei de Nord Ungariei hortiste și primelor măsuri transmise prin intermediul trupelor de jandarmi intrate în Transilvania de Nord, măsuri care interziceau unele drepturi comunităților evreiești din zonă și încet, încet ne apropiem de 19 martie 1944 când Ungaria, împreună cu Transilvania de Nord, devin părți componente ale Germaniei naziste și este impusă măsura soluției finale, iar de aici încolo expoziția se referă la situația evreilor din Transilvania începând din 19 martie 1944, la situația evreilor din județul Sălaj și în special din Șimleu Silvaniei care făcea parte, la acea vreme, din plasa Sălaj ce cuprindea, printre altele, și localitățile Tășnad și Carei, astăzi aflate în județul Satu Mare. În partea centrală a Ezrat Nashim ne-am focalizat atenția pe lagărele de concentrare și exterminare naziste, iar, spre finalul Expoziției, am evocat soarta puținilor supraviețuitori și înființarea statului Israel. Expoziția o continuă pe cea din 2014, care prezenta situația evreilor din Transilvania de Nord în Ungaria nazistă. Aici ne-am referit la ghetoizarea din 1944 a evreilor din Transilvania și, succesiv, am luat fiecare ghetou în parte, cu istoria comunității evreiești în județul respectiv și cu exemplificarea ghetourilor (așa cum au fost marile ghetouri de la Oradea, Cluj, Șimleul Silvaniei, din zona Baia Mare, Dej) și a fiecărei localități în care s-au aflat astfel de ghetouri și ce s-a întâmplat cu comunitatea evreiască de acolo.

I.A.: Ce ne puteți spune despre proiectele dumneavoastră?
D.S.: Despre proiectele muzeului aș putea să spun vă relatez sute de pagini, dar mă voi limita la cele mai importnate. În decursul anilor am reușit să stabilim pe baza parteneriatelor create, proiecte educaționale și culturale deosebite. Printre acestea se numără sesiunile de formare a cadrelor didactice din România în ceea ce privește predarea și învățarea problematicii Holocaustului, cu sute de profesori care au absolvit cursurile organizate la Șimleu Silvaniei cu sprijinul Claims Conference.
Un alt proiect de anvergură a fost inițiat la Șimleu Silvaniei în anul 2006 și continuă și astăzi în toată România. E vorba de prima ediție a Olimpiadei Naționale de istoria Holocaustului, proiect propus de prof. Univ.dr. Ioan Ciocian și cu participare din toate județele țării.
Printre cele mai recente proiecte se numără și proiectul ERASMUS + Instrument interactiv de Predare și învățare a problematicii Holocaustului având 6 țări partenere și în urma căruia a fost creată platforma digitală www.eternalechoes.org prin care oferim acces facil tuturor cadrelor didactice și elevilor la mărturii ale supraviețuitorilor Holocaustului transformate în în exerciții didactice care să poate fi folosite atât în clasă, cât și acasă.
Un alt proiect este turul virtual al comunității evreiești de odinioară din Șimleu Silvaniei, în care cei interesați pot afla istoria evreilor din localitate, tradițiile și o parte din poveștile lor de viață. În cadrul acestui tur virtual Iwalk oferă o experiență unică celor care vor să afle mai multe informații despre comunitatea evreiască locală.
Proiectul care încă n-a fost finalizat este acela de a reda sinagogii, muzeului și vizitatorilor sulurile Torei originale din această locație, păstrate de o familie din Șimleu Silvaniei emigrată în SUA și care le-a donat pentru a putea fi expuse. Aceste vor putea fi văzute și analizate în Aaron HaKodesh, partea centrală din sinagogă, printr-un sistem inovator de iluminare și expunere.

O propunere recentă de proiect se referă la un parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Inter-comunitară din Austria care formează tineri voluntari în diverse domenii și cu care am început o colaborare pentru un schimb de experiență.

Nu aș vrea să închei fără a menționa un proiect de suflet al muzeului și anume înfrățirea dintre Șimleu Silvaniei și Petach Tikva din Israel, proiect derulat cu sprijinul Primăriei orașului Șimleu Silvaniei, în care sute de tineri din cele două orașe învață despre cultura, tradițiile și istoria celor doua popoare.