Cea de-a XXVI-a ediție a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice ͈Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie˝

Centrul European de Studii Covasna-Harghita anunță:

În zilele de 25-26 septembrie a.c., la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, jud. Harghita, în organizarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), Institutului de Cercetări Socio-Umane (ICSU) „Gheorghe Șincai” din Tg. Mureș, Centrului European în Probleme Etnice (CEPE) din subordinea Academiei Române, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC) din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei și a Asociației Ștefadina din București, în parteneriat cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) și Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), se vor desfăşura lucrările celei de a XXVI-a ediții a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie Manifestarea va avea loc cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, cu respectarea măsurilor impuse de starea de alertă.
În deschiderea sesiunii, va fi prezentată Biblioteca virtuală „Eurocarpatica” a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, realizată de SC Stefadina SRL București, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului, vernisarea expoziţiei foto-documentare Românii din fostele scaune secuiești și Marea Unire, expoziție organizată de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, şi vizionarea filmului documentar „Sesiunea Națională de Comunicări Științifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizație”, din arhiva video a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.

Lucrările sesiunii se vor desfășura în plen și pe secțiuni: Istorie, Sociologie, Etnografie şi cultură românească, Colecţii şi colecţionari, Mediul asociativ – exemple de bună practică. La ediția din acest an a sesiunii participă peste 80 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhiviști, profesori, preoți, oameni de cultură, studenți, din peste 35 de localități, din întreaga țară (București, Tg. Mureș, Cluj, Sibiu, Brașov, Iași, Bacău, Timișoara, Ploiești, Aiud, Reghin, Topliţa, Tg. Secuiesc, Covasna, Gheorghieni, Întorsura Buzăului, Tulgheş, Vama Buzăului, Cerașul, Măieruș, Bixad, Sărămaş, Vâlcele ș.a.). Aproape jumătate dintre participanții la lucrările sesiunii sunt doctori și doctoranzi în științe socio-umane. Un număr de 40 de conferențiari au participat la aproape toate cele 25 de ediții, sau la cea mai mare parte a acestora, constituind astfel, o comunitate științifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniți în jurul unui obiectiv generos: cunoașterea istoriei, culturii și spiritualității românilor din sud-estul Transilvaniei. Un număr de 20 de conferențiari participă pentru prima dată a sesiunea noastră, la ediția din acest an, majoritatea dintre ei fiind tineri cercetători, specializați în domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei și culturii românești.

De remarcat participarea distinșilor istorici, etnografi, sociologi și arhiviști din cadrul următoarelor instituţii de ştiinţă şi cultură: Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Tg. Mureș, Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române din Bucureşti, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, Universitatea „Vasile Goldiș” Arad, Filiala Baia Mare, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, Academia Oamenilor de Știință Bucureşti, Arhivele Naţionale Sibiu, Secretariatul de Stat pentru Culte Bucureşti, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Asociația Ștefadina din București, Muzeul Militar Naţional, Regele Ferdinand I” Filiala Iași, Muzeul Banatului Timişoara, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Biblioteca Municipală „Petru Maior” Reghin, Centrul Cultural Topliţa, Despărţămintele ASTRA Cluj, Mureş, Covasna, Harghita și Buzăul Ardelean, precum și din alte muzee, arhive, asociații culturale și participarea unor cunoscuți seniori ai cercetării în domeniul științelor socio-umane.

Din tematica bogată și diversă a comunicărilor ce vor fi prezentate, în plen şi în secţiunile de istorie, respectiv studiile referitoare la evenimentele istorice din anul 1920, respectiv cele care au avut loc recunoașterea internațională a Marii Uniri, prin Tratatul de pace de la Trianon, noi contribuții documentare referitoare la împlinirea a 80 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena, aspecte ale conviețuirii interetnice româno-maghiare în ultimul secol, aspecte din viaţa şi activitatea unor personalităţi româneşti de ieri şi de astăzi, precum: Mihai Viteazul, Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna, Octavian C. Tăslăuanu, generalii Dănilă Papp și Ernest Broșteanu, Onisifor Ghibu, Protopopul Aurel Munteanu al Huedinului, prof. Ioan Bozoceanu din Vâlcele, Maria Berenyi din Ungaria, istoricii Ioan Ranca şi Ioan Scurtu ş. a, dar şi probleme precum: aspecte din activitatea caritabilă a clerului ortodox, învățământul confesional românesc, starea de spirit a locuitorilor români şi maghiari din Arcul Intracarpatic în anii premergători Tratatului de la Trianon, aspecte ale vieții administrative din perioada interbelică în judeţul Odorhei, cedările teritoriale din anul 1940, calvarul românilor expulzați și refugiați din teritoriul Ardealului cedat Ungariei în urma Dictatului de la Viena, Trianon post Trianon (România și Ungaria la Conferința de pace de la Paris, 1946-1947) ş.a.

În cadrul secţiunii Sociologie se remarcă prezenţa cercetătorilor de la Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române din Bucureşti, cu teme de larg interes, precum: sociologia gustiană a Marii Uniri, abordări etno-politice în anul Centenarului Tratatului de la Trianon – analiză comparativă România-Ungaria, dosar românesc: Ucraina, Grecia, Spania. Tot în cadrul secţiunii Sociologie se remarcă prezenţa cercetătorilor din Cluj-Napoca, Bucureşti, Tg. Mureş, Covasna şi Sf. Gheorghe cu teme care abordează probleme de actualitate referitoare la: dimensiuni geopolitice ale războiului identitar contemporan; manipularea maselor prin presă; provocări ecologice, economice, sociale și politice în inima Țării; discriminarea pe criterii etnice a românilor din județele Covasna și Harghita; minoritățile naționale din România de azi – drepturi şi oportunităţi; proiecte ale unor instituții și asociații culturale pentru afirmarea culturii românești în Arcul Intracarpatic, ș.a.

În secţiunea Etnografie şi Cultură Românească vor fi prezentate comunicări referitoare la istoria şi cultura tradiţională a românilor din Arcul Intracarpatic (Covasna, Tulgheş, Gheorgheni), noi apariții la editurile Eurocarpatica și Grai Românesc, principalele lucrări monografice ale localităților, instituțiilor și personalităților românești din județele Covasna și Harghita, dar şi teme precum: sfinții – modele sociale pentru elită și popor; câteva gânduri la vreme de pandemie; păpușarele de caș de la Covasna – valențe etnografice și afective şi oportunități antreprenoriale create de produsul montan asupra valorificării potențialului gastronomic din sud-estul Transilvaniei ş.a.
În secţiunea Colecţii şi colecţionari vor fi prezentate colecţii de port tradițional și artă populară, medalii, monezi și bancnote, vederi și fotografii vechi, valori de patrimoniu (artefacte, carte veche românească, fosile și minerale), valori filatelice şi numismatice, fotografii digitale, proiecte de salvare în format tipărit şi electronic a memoriei colective – tehnici de abordare, de lucru şi de difuzare.

Secţiunea Mediul asociativ – exemple de bună practică va oferi cadrul necesar cunoaşterii exemplelor de bună practică ale celor mai active asociaţii culturale, în principal din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, dar nu numai, şi dezbaterii ale unor teme precum: promovarea culturii românești, cunoaşterea istoriei învăţământului românesc din zonă, iniţierea şi implementarea unor proiecte culturale și umanitare, înălțarea de monumente de for public dedicate unor evenimente importante din istoria locală și națională, implicarea tinerei generații în viața culturală, aspecte ale voluntariatului tinerilor, respectarea legislației în județele Covasna și Harghita, dar şi probleme actuale privind comunitățile romano-catolice din Moldova, sau aspecte ale activității de voluntariat din cadrul Asociației Românilor din Italia etc.

Păstrând formatul tradițional al sesiunii, în program vor fi prezentate noi apariții editoriale, printre care volumele: Ana GRAMA, Imanențe în consolidarea conștiinței de sine a neamului, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2020; Dr. Mihai SUCIU, La porțile puterii, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2020; Prof. univ. dr. Petre ȚURLEA, Al Doilea Trianon, Editura Semne, Bucureşti, 2020; Prof. univ. dr. Ion GIURCĂ, Generalul Ernest Broșteanu – eliberator al Basarabiei; Pr. dr. Laurențiu Gabriel PANCIU, Bisericile Românești din Județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune (azi Covasna și Harghita) în perioada 1918-1945, Editura Grai Românesc Miercurea Ciuc, Mihaela AIONESEI, La pas prin Patria Mamă, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2020 și vor fi semnalate volumele semnate de dr. Zeno Milea, prof. Mihai Trifoi, pr. Ioan Tămaș Delavâlcele ș.a.

Comunicările prezentate în cadrul sesiunii vor fi publicate în Acta Carpatica nr. 7/2020, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita și Asociația Ștefadina din București.

Sf. Gheorghe,
15 septembrie 2020
Biroul de presă al CESCH

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.