Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, Cultură, Civilizaţie

Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, Cultură, Civilizaţie
Ediția a XXVI-a, Izvoru Mureșului, 25-26 septembrie 2020

De peste un sfert de veac, județele Covasna și Harghita au devenit gazde primitoare ale unei manifestări științifice de larg ecou în spațiul românesc: Sesiune națională de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie. Evenimente de înaltă ținută științifică, cu caracter multidisciplinar, „cu un coeficient crescut de noutate și valoare adăugată”, edițiile anterioare ale Sesiunii naționale de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, împreună cu manifestările cultural-științifice organizate în cadrul Zilelor Andrei Șaguna, Zilelor Miron Cristea ș.a., au înscris zona Covasna-Harghita, după cum afirma prof. Univ. Dr. Ioan Opriș, „între centrele intelectuale de rang național”. De-a lungul timpului, a participat la aceste manifestări „un puternic corp” de oameni de știință și specialiști, personalități științifice de prestigiu, cercetători remarcabili de la Academia Română și din zonă, cadre didactice universitare și locale din învăţământul preuniversitar, arhiviști de, sociologi, personalități clericale, muzeografi și etnologi de prestigiu. La cele 25 de ediții, au fost lansate numeroase anuare, reviste și peste 370 de cărți, reprezentând cele mai recente apariții editoriale ale participanților la sesiunile ştiințifice sau ale altor autori de certă valoare în domeniile puse în dezbatere: istorie națională și locală, sociologie, etnografie și folclor, demografie, arhivistică, teologie, literatură și publicistică.

Cu sprijinul și sub egida Episcopiei, al unor instituții academice din din întreg spațiul românesc și al instituțiilor și asociațiilor de cultură din cele două județe, în ultimul sfert de veac, s-au întreprins cercetări interdisciplinare asupra istoriei, culturii și spiritualității românilor din Arcul Intracarpatic. Toate aceste cercetări nu ar fi fost posibile fără solidaritatea ziditoare a specialiștilor din întreaga țară. Numai la cele 25 de ediţii ale Sesiunii Naţionale de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie au participat peste 2.000 de cercetători din domeniul arheologiei, istoriei, etnografiei, teologiei, sociologiei, demografiei, culturii ş.a. Comunicările, studiile, rapoartele de cercetare, recenziile prezentate, cu aceste ocazii, au fost valorificate științific, prin publicarea lor în cele 16 numere ale anuarului Angvstia, publicație editată de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, împreună cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (în perioada 1996-2014) și în cele șase ediții ale anuarului românilor din sud-estul Transilvaniei Acta Carpatica, publicație editată de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, din subordinea Academiei Române, împreună cu Asociația Ștefadina din București, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, cât și în peste 250 de volume de specialitate, apărute la editurile Eurocarpatica, Grai Românesc și la celelalte edituri partenere, însumând peste 30.000 de pagini. Un număr de 17 din aceste volume au apărut cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, în cadrul proiectului „Promovarea identității culturale românești din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative”.

Ediția a XXVI-a a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie s-a desfășurat la Complexul Național Sportiv Izvoru Mureșului, jud. Harghita, în zilele de 25-26 septembrie 2020, în organizarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC) din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei și a Asociației Ștefadina din București, a Institutului de Cercetări Socio-Umane (ICSU) „Gheorghe Șincai” din Tg. Mureș, a Centrului European în Probleme Etnice (CEPEAR) din subordinea Academiei Române, şi parteneriatul devenit tradiţional cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) și Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM).

Este a doua ediţie a sesiunii, când această importantă manifestare s-a desfășurat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României. Este prima oară când lucrările sesiunii s-au desfășurat cu respectarea măsurile impuse de starea de alertă.

Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, a transmis participanților un cuvânt de binecuvântare, împreună cu frumoase cuvinte de apreciere și mulțumire pentru organizatori respectiv pentru toți cei care s-au implicat în organizarea și desfășurarea sesiunii La rândul lor, domnul Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale, fiu al meleagurilor harghitene şi prefectul județului Harghita, Ioan Proca, în numele Instituției Prefectului – Județul Harghita, au apreciat în mod deosebit faptul că, prin strădaniile organizatorilor, cele 25 de ediții ale Sesiunii s-au impus în calendarul manifestărilor culturale și științifice din cadrul județelor Covasna şi Harghita, ca unul din cele mai importante proiecte care promovează istoria, cultura și spiritualitatea românească din Arcul Intracarpatic.

În deschiderea sesiunii, a fost prezentată Biblioteca virtuală „Eurocarpatica” a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, realizată de SC Ștefadina SRL București, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului. Este prima parte din proiectului „Recuperarea și punerea în circuitul public a documentelor referitoare la istoria, cultura și spiritualitatea românilor din județelor Covasna și Harghita”, proiect care va continua anul acesta cu inventarierea unui număr de 4000 volume din Biblioteca Centrului Nicolae Colan şi scanarea unui număr de 27 de publicaţii în limba română apărute în fostele judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, astăzi judeţele Covasna şi Harghita, în perioada interbelică.

Cu acest prilej, a fost vernisată expoziţia foto-documentare Românii din fostele scaune secuiești și Marea Unire, expoziție organizată de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în Programul „Centenarul Marii Uniri”.

În încheierea acestui prim segment din programul sesiunii, a fost vizionat filmul documentar „Sesiunea Națională de Comunicări Științifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizație”, din arhiva video a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.

Lucrările sesiunii s-au desfășurat în plen și pe secțiuni: Istorie, Sociologie, Etnografie şi cultură românească, Colecţii şi colecţionari, Mediul asociativ – exemple de bună practică. La ediția din acest an a sesiunii au participat peste 80 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhiviști, profesori, preoți, oameni de cultură, studenți din peste 35 de localități din întreaga țară (București, Tg. Mureș, Cluj, Sibiu, Brașov, Iași, Bacău, Timișoara, Ploiești, Baia Mare, Aiud, Reghin, Topliţa, Tg. Secuiesc, Covasna, Gheorghieni, Întorsura Buzăului, Tulgheş, Vama Buzăului, Cerașu, Măieruș, Bixad, Sărămaş, Bod, Vâlcele ș.a.). Aproape jumătate dintre participanții la lucrările sesiunii sunt doctori și doctoranzi în științe socio-umane.

Un număr de 40 de conferențiari au participat la aproape toate cele 25 de ediții, sau la cea mai mare parte a acestora, constituind astfel o comunitate științifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniți în jurul unui obiectiv generos: cunoașterea istoriei, culturii și spiritualității românilor din sud-estul Transilvaniei. Alți 20 de conferențiari au participat pentru prima dată, la ediția din acest an, majoritatea dintre ei fiind tineri cercetători, specializați în domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei și culturii românești. A fost salutat decanul de vârstă al participanţilor la ediţia din acest an a sesiunii, venerabilul dr. Zeno Milea din Aiud – Senior al Cetăţii Cluj-Napoca, Cetăţean de Onoare al municipiului Aiud, „omul instituţie” cum a fost denumit de reprezentanţii mas-media, autor a aproape 20 de volume de istorie contemporană, publicistică şi de epigrame şi catrene satirice –, care, cu aceeaşi tinereţe spirituală, a venit la Izvorul Mureşului, cu două noi cărţi, şi pe cea ma tânără participantă, performanta dăscăliţă şi publicistă – Ana Alina Ciorici Costache, din Sfântu Gheorghe, o viitoare colaboratoare a Centrului de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.

Deşi nu a fost prezentă fizic la Izvorul Mureşului, doar prin cel mai recent volum al său, Imanenţe în consolidarea conștiinţei de sine a neamului, participanții au transmis urarea de La mulţi ani, cu sănătate şi noi împliniri cărturăreşti, distinsei cercetătoare Ana Grama din Sibiu, membru fondator a aşa numitului ”grup de la Sf. Gheorghe”, care în luna august a împlinit o frumoasă vârstă şi, au păstrat un moment de reculegere, în memoria eruditului arhivist şi istoric Ioan Ranca din Tg. Mureş şi a pr. Ioan Tămaş de la Vâlcele, trecuţi de curând la cele veşnice.

A fost remarcată cu satisfacţie participarea la ediția din acest an a sesiunii, a distinșilor sociologi, istorici, etnografii, muzeografi și arhiviști din cadrul următoarelor instituţii de ştiinţă şi cultură: Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Tg. Mureș, Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române din Bucureşti, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, Academia Oamenilor de Știință Bucureşti, Arhivele Naţionale Sibiu, Secretariatul de Stat pentru Culte Bucureşti, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Asociația Ștefadina din București, Muzeul Militar Naţional, Regele Ferdinand I” Filiala Iași, Muzeul Banatului Timişoara, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Biblioteca Municipală „Petru Maior” Reghin, Centrul Cultural Topliţa, Despărţămintele ASTRA Cluj, Mureş, Covasna, Harghita și Buzăul Ardelean, precum și din alte muzee, arhive, asociații culturale și participarea unor cunoscuți seniori ai cercetării în domeniul științelor socio-umane.

În plenul sesiunii au prezentate comunicări deosebit de valoroase profesori univ. Dr. Valer Dorneanu, Ion Solcanu, Valeriu Tabără, Radu Baltasiu, Ion Giurcă și Petre Țurlea. Din tematica bogată și diversă a comunicărilor care au fost prezentate, în plen şi în secţiunile de istorie, menționăm în primul rând studiile referitoare la evenimentele istorice din anul 1920, respectiv cele care au avut loc recunoașterea internațională a Marii Uniri, prin Tratatul de pace de la Trianon, noi contribuții documentare referitoare la împlinirea a 80 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena, aspecte ale conviețuirii interetnice româno-maghiare în ultimul secol, aspecte din viaţa şi activitatea unor personalităţi româneşti de ieri şi de astăzi, precum: Mihai Viteazul, Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna, Octavian C. Tăslăuanu, generalii Dănilă Papp și Ernest Broșteanu, Onisifor Ghibu, Protopopul Aurel Munteanu al Huedinului, prof. Ioan Bozoceanu din Vâlcele, Maria Berenyi din Ungaria, istoricii Ioan Ranca şi Ioan Scurtu ş. a, dar şi probleme precum: aspecte din activitatea caritabilă a clerului ortodox, învățământul confesional românesc, starea de spirit a locuitorilor români şi maghiari din Arcul Intracarpatic în anii premergători Tratatului de la Trianon, aspecte ale vieții administrative din perioada interbelică în judeţul Odorhei, cedările teritoriale din anul 1940, calvarul românilor expulzați și refugiați din teritoriul Ardealului cedat Ungariei în urma Dictatului de la Viena, Trianon post Trianon (România și Ungaria la Conferința de pace de la Paris, 1946 -1947) ş.a.

În cadrul secţiunii Sociologie s-a remarcat prezenţa cercetătorilor de la Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române din Bucureşti, cu teme de larg interes, precum: sociologia gustiană a Marii Uniri, abordări etno-politice în anul Centenarului Tratatului de la Trianon – analiză comparativă România-Ungaria, dosar românesc: Ucraina, Grecia, Spania, precum și a cercetătorilor din Cluj-Napoca, Bucureşti, Tg. Mureş, Covasna şi Sf. Gheorghe cu teme care au abordat probleme de actualitate referitoare la: dimensiuni geopolitice ale războiului identitar contemporan; manipularea maselor prin presă; provocări ecologice, economice, sociale și politice în inima Țării; discriminarea pe criterii etnice a românilor din județele Covasna și Harghita; minoritățile naționale din România de azi – drepturi şi oportunităţi; proiecte ale unor instituții și asociații culturale pentru afirmarea culturii românești în Arcul Intracarpatic, ș.a.
În secţiunea Etnografie şi Cultură Românească au fost prezentate comunicări referitoare la istoria şi cultura tradiţională a românilor din Arcul Intracarpatic (Covasna, Tulgheş, Gheorgheni), noi apariții la editurile Eurocarpatica și Grai Românesc, principalele lucrări monografice ale localităților, instituțiilor și personalităților românești din județele Covasna și Harghita, dar şi teme precum: sfinții – modele sociale pentru elită și popor; câteva gânduri la vreme de pandemie; păpușarele de caș de la Covasna – valențe etnografice și afective şi oportunități antreprenoriale create de produsul montan asupra valorificării potențialului gastronomic din sud-estul Transilvaniei ş.a.

În secţiunea Colecţii şi colecţionari au fost prezentate colecţii de port tradițional și artă populară, medalii, monezi și bancnote, vederi și fotografii vechi, valori de patrimoniu (artefacte, carte veche românească, fosile și minerale), valori filatelice şi numismatice, fotografii digitale, proiecte de salvare în format tipărit şi electronic a memoriei colective – tehnici de abordare, de lucru şi de difuzare.
Secţiunea Mediul asociativ – exemple de bună practică a oferit cadrul necesar cunoaşterii exemplelor de bună practică ale celor mai active asociaţii culturale, în principal din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, dar nu numai, şi dezbaterii ale unor teme precum: promovarea culturii românești, cunoaşterea istoriei învățământului românesc din zonă, iniţierea şi implementarea unor proiecte culturale și umanitare, înălțarea de monumente de for public dedicate unor evenimente importante din istoria locală și națională, implicarea tinerei generații în viața culturală, aspecte ale voluntariatului tinerilor, respectarea legislației în județele Covasna și Harghita, dar şi probleme actuale privind comunitățile romano-catolice din Moldova, sau aspecte ale activității de voluntariat din cadrul Asociației Românilor din Italia ș.a.

Păstrând formatul tradițional al sesiunii, în program au fost prezentate noi apariții editoriale, printre care volumele: Ana GRAMA, Imanențe în consolidarea conștiinței de sine a neamului, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2020; Dr. Mihai SUCIU, La porțile puterii, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2020; Prof. Univ. Dr. Petre ȚURLEA, Al Doilea Trianon, Editura Semne, Bucureşti, 2020; Prof. Univ. Dr. Ion GIURCĂ, Generalul Ernest Broșteanu – eliberator al Basarabiei; Pr. dr. Laurențiu Gabriel PANCIU, Bisericile Românești din Județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune (azi Covasna și Harghita) în perioada 1918-1945, Editura Grai Românesc Miercurea Ciuc, Mihaela AIONESEI, La pas prin Patria Mamă, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2020 și vor fi semnalate volumele semnate de dr. Zeno Milea, prof. Mihai Trifoi, pr. Ioan Tămaș Delavâlcele ș.a. Cartea pr. Laurenţiu Panciu – teza sa de doctorat. Volumul referitor la istoria învăţământului românesc din jud. Harghita, şi Acta Carpatica nr. 6, împreună cu alte 7 volume, fac parte din proiectul „Promovarea istoriei şi culturii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, prin lucrări reprezentative”, realizat cu sprijinul SGG. Din volumele care vor fi lansate până la sfârşitul anului, menţionăm lucrarea Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei – 25 de ani de la înfiinţare, volumele de studii Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri prin Tratatul de pace de la Trianon şi Consecinţele Dictatului de la Viena asupra poporului român, Cronica Parohiei Ortodoxe Bățanii Mari, de pr. Ioan Garcea, reeditarea lucrării Depresiunea Întorsurii Buzăului, de Emil Micu, Laurențiu Someșan și Vasile Pop, precum și volumul Profesioniștii noștri, dedicat istoricului Vasile Lechințan. Prin volumele apărute în colecția Profesioniștii noștri sunt cinstiți toți cei care au fost și sunt alături de cercetătorii locali, în cercetările din domeniul arhivisticii, istoriei şi culturii tradiţionale din Transilvania.

Comunicările prezentate în cadrul sesiunii vor fi publicate în Acta Carpatica nr. 7/2020, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna – Harghita și Asociația Ștefadina din București.
În final, moderatorii lucrărilor din plen și din cele șase secțiuni au prezentat concluziile ce s-au desprins în urma dezbaterilor și au făcut sugestii și propuneri pentru edițiile viitoare. S-a apreciat că ediția din acest an a Sesiunii a fost o întrunire științifică de înaltă ținută, reprezentând una din cele mai reușite ediții, dintre cele 26 ale manifestării. A fost evidențiat caracterul interdisciplinar al comunicărilor prezentate, conținutul și mesajul acestora, precum și climatul în care s-au desfășurat dezbaterile, pe marginea materialelor prezentate. Majoritatea comunicărilor au fost redactate pe baza unor surse arhivistice inedite, sau au redat concluziile unor cercetări sociologice, etnografice sau istorice, sau capitole din lucrări de doctorat și masterat.
Organizatorii au adresat mulţumiri tuturor celor care au organizarea şi buna desfășurare a sesiunii: Secretariatului General al Guvernului României, Asociaţiei Stefadina, Complexului Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, Primăriei comunei Voşlobeni, partenerilor mass-media Mesagerul de Covasna, Informația Harghitei, Cuvântul liber, Condeiul ardelean, colaboratorilor și voluntarilor din cadrul asociațiilor culturale și civice românești din județele Harghita, Covasna şi Mureş.

Din partea Serviciului de Dezvoltare Comunitară, din cadrul Secretariatului General al Guvernului au participat, la dezbaterile din plen şi cu comunicări, în secţiuni, consilierii Larisa Axinia, Bianca Păcurar şi Dragoş Burghelea. Propunerile și sugestiile formulate pe parcursul dezbaterilor referitoare la starea comunității românești din județele Covasna, Harghita și Mureș vor fi centralizate, prin grija organizatorilor și înaintate Secretariatului General al Guvernului României.

Sprijinul acordat de Secretariatul General al Guvernului României a fost menționat, în cadrul proiectului, în plen și pe secțiuni, în zilele de 25, 26 sept. 2020. Totodată sprijinul Guvernului României prin Secretariatul General a fost menționat în toate materialele de presă care au prezentat manifestările din cadrul proiectului Sesiunea națională de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie.

Biroul de presă a
CESCH