Hunor von Horvath: Live digital, o nouă estetică? (II)

Irina Airinei în dialog cu regizorul Hunor von Horvath, managerul Secției Germane a Teatrului Național ˵Radu Stanca˝ din Sibiu

Irina Airinei: Cum vi se pare peisajul teatral românesc?

Hunor von Horvath: Aici, în România, se joacă o serie întreagă de piese, mereu aceleași, sunt circa 100 de piese care sunt jucate și răsjucate. Din fericire, Constantin Chiriac este adeptul unor estetici moderne și de aceea am fost convins că trebuie să montăm piese împreună, să dăm drumul teatrului online și în trei zile am început cu repetițiile pe Skype, pe zoom, pe telefon…am început cu un scriitor care este de origine săseasca din România, Thomas Perle. Poemul lui, Karpatenflecken urma să fie pusă în scenă la Burgtheater din Viena: karpatenflecken /das flimmern bringt sie dorthin zurück/woher wir weg./in ihrem kopf/sie wieder drüben/dort./lebt mehr im drüben/als im hier./im kopf./ihr herz hat sie dort als pfand gelassen./darum sind wir jedes jahr zurück./- wie tie storchn.
umbre carpatice/pâlpâirea te aduce înapoi acolo/de unde suntem./în mintea ta/iarăși acolo/Acolo./se trăiește mai mult acolo/decât aici./în minte./ea și-a lăsat inima acolo ca gaj./de aceea /ne întoarcem în fiecare an./- ca barza./ (trad. I. Airinei)

I.A.: Ar fi util un colocviu al teatrelor naționale? O discuție a reprezentanților teatrelor naționale, actori, regizori, manageri care să discute anumite teme de interes în ceea ce privește această metamorfoză a teatrului pe care o trăim?

H.H.: Trebuie să realizăm un colocviu, să proiectăm strategii de funcționare în continuare, ar fi bine ca aceste transformări să fie conceptualizate și pentru asta trebuie un dialog nu numai între noi ci și cu publicul. Noi nu avem interactivitate la propriu, de aceea e foarte necesar să dialogăm cu publicul, să știm ce vrea, cum primește ceea ce îi dăm noi și de ce nu, să creăm, împreună, teatrul viitorului…
Cred că în piesa noastră LIVE am reușit deja să creăm această atmosferă de interactivitate și legătura dintre actori și public.S-a lucrat și s-a lucrat cu succes și ar fi o ocazie foarte binevenită ca să ne împărtășim experiențele, să învățăm unii de la alții, să ne ajutăm unii pe alții și să găsim noi strategii și proiecte. Pe de altă parte noi vrem să arătăm că am montat piese. Pericolul ar fi acela al unui Mega actionism online fără noimă, fără sens, să facem cât mai multe piese, numai ca să arătăm că putem să ne adaptăm. Dar aici e o frică foarte mare să ne trezim că instituțiile teatrale în țară sunt plafonate, că nu avem o viziune. Și, spre deosebire de Germania, aici nici un teatru nu este în legătură cu orașul în care funcționează, cu comunitatea în care funcționează, totul se produce pentru Festivalul Național și pentru UNITER.

I.A.: Vă preocupă creațiile moderniste. De acestea se leagă proiectele dumneavoastră?

H.H.: Avem proiecte artistice cu filmări din creația lui Paul Celan

Oskar Pasteur, Herta Mȕller, Gellu Naum, acum realizăm cercetări cu niște profesori de educare a vorbirii (Sprecherziehung) din Germania, am intrat în opera lui Paul Celan puțin mai adânc, e o operă fascinantă cu care lucrăm ca și cu o partitură. Acum suntem în faza de recherche, încercăm cu opt oameni care sunt pe online, dar eu continui concepția genialului regizor David Esrig, profesorul și colegul meu de la Passau.

El a fost foarte fascinat de multimedia iar eu aveam experiență în acest domeniu. Și, cumva, noi am îmbinat aceste aspecte într-un proiect Gellu Naum în Academia de Teatru din Passau. El avea deja peste 75 de ani iar eu eram prea tânăr încă. Pe mine această experiență m-a marcat. Și în 2007 eram alături de Esrig într-un workshop la Sibiu unde a lucrat pe textele lui Urmuz, Blecher, Tristan Tzara, Victor Brauner și Paul Celan. Noi asta facem acum, avem această libertate fiindcă minoritatea săsească este atât de mică și noi nu mai urmărim obiectivul de a valoriza creațiile săsești și, de aceea, ne-am orientat către o direcție avangardistă experimentală. Acest proiect are trei faze, acum realizăm un audiobook unde ne axăm pe muzicalitatea acestor poeme. În decembrie va fi premiera, după aceea intrăm în faza a doua, etapa vizuală. Deci intrăm cu Brâncuși, Victor Brauner, cu toată avangarda română și vom face lansare la Sibiu.

I.A.: În numele cititorilor afnews.ro, vă dorim mult succes!

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.