AFnews
INVITATUL EMISIUNII ͈ISTORICA˝: MAJORITATEA ROMÂNEASCĂ ȘI MINORITĂȚILE DUPĂ TRIANON˝ REALIZATĂ DE GEORGE POPESCU ESTE DOMNUL PROFESOR DOCTOR ALEXANDRU GHIȘA, ISTORIC ȘI DIPLOMAT, PROFESOR ASOCIAT AL UNIVERSITĂȚII ͈BABEȘ BOLYAI˝ DIN CLUJ, FOST DIPLOMAT LA BUDAPESTA O BUNĂ PERIOADĂ DE TIMP.
Aș vrea să subliniez din capul locului această problemă a minorităților este o problemă foarte importantă pentru toate țările din Europa nu numai pentru România. După Trianon, maghiarii devin minoritate națională dar să nu uităm că înainte de 1918 românii din Transilvania și Ungaria aveau statut de minoritate în condițiile în care națiunea maghiară era o națiune politică dominant. E important de cunoscut acest lucru deoarece românii din Transilvania și Ungaria nu au recunoscut dualismul și s-au organizat pentru salvarea lor națională în condițiile în care în partea ungară a Imperiului bicefal Austro ungar se practica o politică agresivă de asimilare națională.
Vicențiu Babeș care a scris despre situația națiunii maghiare, spunea la timpul respectiv că ͈ O egalitate între națiunea maghiară dominantă și națiunea română supusă nu putea fi vorba. Sau statul se sfărâmă sau națiunea română va trebui să piară˝. Și s-a sfărâmat statul Austro-ungar. După această data, au existat mutații geopolitice importante în spațiul central european pentru că a dispărut Imperiul austriac și s-au creat state naționale. În acest areal, în aceste state naționale nu se putea trasa o frontieră etnică foarte clară, au rămas și români în afara frontierelor statului român, au rămas și maghiari în afara statului ungar creat atunci prin Tratatul de la Trianon Au rămas și sârbi și croați și slovaci și așa mai departe. După această dată, pentru națiunea maghiară a fost un șoc pentru că, din statutul de națiune dominantă care conducea administrația și tot ce înseamnă instituții în statul Austro- ungar, în Transilvania ei vor trebui să se adapteze în România după 1 Decembrie 1918 la un nou statut statut de minoritate. De asemenea, maghiarii din Cehoslovacia vor trebui să se adapteze la statutul de minoritate într –un stat cu majorități cehe și slovace. Maghiarii din Voievodina rămași în Regatul sârbo- croato- sloven vor trebui să se adapteze ca minoritate într-un stat cu majorități sârbe, croate, slovene. Deci România nu este o excepție. Maghiarii rămași pe teritoriul României trebuiau să se adapteze la statutul de minoritate națională.
State succesorale ale Imperiului Austro –ungar sunt și Austria și Ungaria, s-a creat Cehoslovacia, s-a creat Polonia, s-a creat Regatul sârbo- croato- slovac , Iugoslavia de mai târziu și teritoriile italiene din Austria Ungaria s-au unit cu Italia iar teritoriile românești s-au unit cu România. Momentul 1 Decembrie 1918 este important pentru că, de la data respectivă, „Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918˝ a fost preluată și ratificată la București, vorbim de România Mare la timpul respectiv și vreau să subliniez ideea că statul român ca orice stat european a acționat ca stat suveran. Măsurile luate de statul român au fost justificate la timpul respectiv dar s-a garantat egalitatea în drepturi a tuturor naționalităților incluse atunci în Regatul României și s-au luat măsurile corespunzătoare valabile pentru toată Europa la timpul respective, timp în care funcționarii de stat trebuiau să depun jurământ de credință față de șeful statului. În noua configurație statală, funcționarii de stat, inclusiv cadrele universitare trebuiau să depună jurământul de credință față de Regele Ferdinand, iar, din momentul respectiv, au fost dificultăți și cu funcționarii de stat , cu cadrele universitare și, mai ales cu lucrătorii de la căile ferate: maghiarii, în bloc, au refuzat să depună jurământul de credință. Acest refuz a declanșat un soi de criză pentru că românii au trebuit să înlocuiască din administrație tot ce înseamnă segmentul maghiar. De exemplu maghiarii din universitate și-au pierdut posturile și s-au refugiat la Szeged unde au întemeiat o altă universitate. În administrație România a înlocuit pe cei care refuzau să depună jurământul, cu cadrele foste militare din Armata maghiară care au rămas pe loc în Transilvania. România nu a acționat discriminatoriu. Reforma agrară s-a implementat pe întreg arealul României Mari și a fost cea mai radicală reformă agrară în sensul că în vechea Românie a dispărut un Partidul conservator, al marilor proprietari. Mari proprietari în Transilvania erau nobilii maghiari. Dar asta nu înseamnă că România a acționat discriminatoriu împotriva proprietarilor maghiari. A acționat pentru exproprierea marilor proprietăți conform legii; să nu uităm că regele Ferdinand însuși a promis soldaților țărani din Armata Română înainte de bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, pământ, țăranilor și aceștia au acționat în consecință. Această promisiune trebuia respectată. Și statul român a respectat-o și a făcut această reformă agrară. E cunoscut în România acel PROCES AL OPTANȚILOR. Să știți că și Cehoslovacia și Iugoslavia aveau aceeași problemă numai că la noi Nicolae Titulescu a preferat un proces internațional în problema optanților. Numai că nici Cehoslovacia, nici Iugoslavia nu au apelat la proces ci au acționat în virtutea suveranității statelor lor pe teritoriile respective. Și România putea face la fel.(…).
MAGHIARII AU AVUT REPREZENTARE POLITICĂ ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI MARI DUPĂ ULTIMUL RĂZBOI DAR ȘI DUPĂ SCHIMBAREA DE REGIM DIN DECEMBRIE 1989 DIN PUNCT DE VEDERE ISTORIC CUM AR PUTEA FI ÎNFĂȚIȘATĂ PUBLICULUI DE AZI PARTICIPAREA ACESTORA LA VIAȚA POLITICĂ INTERBELICĂ?
Maghiarii au fost șocați de această schimbare de statut. Prin 1921, elitele intelectuale maghiare în frunte cu Kos Carolyi au publicat un apel prin care subliniau necesitatea de a se adapta la noul lor statut. Au pus problema prin acest apel să studieze cum au acționat românii în starea lor de minoritate națională în Imperiul Austriac și și studiind acest parcurs al minorității românești de atunci au încercat să se organizeze și să se adapteze la statutul de minoritate din România. Primul organism a apărut sub forma Uniunii Maghiare care urma să reprezinte pe maghiari în raporturile cu statul român și cu Liga Națiunilor. La fel, în 1921 apare la Cluj Partidul Popular Maghiar. În 1922 apare tot la Cluj Partidul Național Maghiar și, în decembrie 1922, aceste două partide vor fuziona și creează Partidul maghiar. Ca partid etnic În România, va accede în Parlamentul de la București. Acest partid va reprezenta interesele națiunii maghiare raporturile cu statul român. Maghiarii se bucurau în România interbelică de respect, Partidul lor era bine cotată în Parlamentul de la București. Plus că o serie de lideri maghiari s-au înscris chiar și în partide românești la timpul respectiv.În 1934 în Transilvania s-a creat Uniunea oamenilor muncii maghiari din România. Acel MADOSZ care e cunoscut căm, în 1945, a contribuit la instaurarea comunismului în România.
A FOST REALĂ DISCRIMINAREA RECLAMATĂ DE REPREZENTANȚI AI PARTIDULUI MAGHIAR ÎN ROMÂNIA?
Bineînțeles că unii lideri nu au acceptat statutul de minoritate națională. Au căutat să conteste tot ceea ce se putea contesta, s-au specializat chiar în contestații, au trimis la Liga Națiunilor peste 100 de memorandumuri în care reclamau lipsa de drepturi în România.
Prin Tratatul de la St.Germain-en-Laye cu Austria, aliaţii au solicitat şi semnarea unei anexe ce privea protecţia minorităţilor naţionale din cadrul nului stat român. În preambulul Tratatului minorităţilor naţionale semnat, se menţiona: ”Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franţa, Italia şi Japonia, Principalele Puteri Aliate şi Asociate, pe de o parte, şi România, pe de altă parte, având în vedere că, în virtutea tratatelor, pe care Principalelor Puteri Aliate şi Asociate şi-au pus semnătura, sporiri însemnate teritoriale sunt sau vor fi dobândite de Regatul României; considerând că România, din propria sa voinţă, doreşte a da garanţii sigure de libertate şi de dreptate, atât tuturor locuitorilor din vechiul Regat al României, cât şi celor din teritoriile de curând transferate, fără deosebire de rasă, limbă sau religie cărora le-ar aparţine” au convenit semnarea acestui tratat. Erau stipulate în continuare drepturile şi libertăţile de care minorităţile naţionale din România se bucurau care, în fapt, erau înscrise deja în legislaţia ţării.
Dar să știți că români au rămas și în Ungaria. Statul ungar recunoscut la Trianon ca stat suveran avea și el un procent destul de ridicat de minorități printre care și foarte mulți români. Românii au rămas mai puțini în zona de frontieră și atunci ca și azi circa 100.000. Românilor din Ungaria li s-a reproșat atunci pierderea Transilvaniei. Deci vă dați seama cam ce statut au avut ei în toată perioada interbelică sub regimul Horthy. Românii din Ungaria și-au pierdut elita intelectuală. Dacă unii au reușit să se refugieze în România după Trianon, statul Ungaria ͈i-a ajutat˝ pe învățători, profesori și preoți să treacă în România.. Mai mult decât atât sub raport confesional a continuat procesul de maghiarizare, statul ungar și-a propus atunci să creeze chiar o biserică ortodoxă maghiară. Dar și maghiarii nu a fost niciodată ortodocși. Încă din 1910 o obsesie a Președintelui de atunci Istvan Tisza era să creeze o episcopie greco-catolică maghiară prin care segmentul greco catolic a fost masiv asimilat și astăzi în Ungaria se vorbește de o biserică greco-catolică maghiară. Repet, maghiarii nu au fost niciodată greco catolici, în Imperiul Habsburgic numai românii și rutenii erau greco-catolici. Statutul românilor din Ungaria diferă de statutul maghiarilor din România. În Ungaria și astăzi minoritățile sunt acuzate de pierderea teritoriilor așa numitei Sfinte coroane.
À propos de toleranță: subliniezi o diferență categorică între Ungaria și România. În Ungaria se practică dublul standard în materie de minorități adică una se aplică pentru minorități înn Ungaria și cu totul altceva se pretinde pentru maghiarii din afara granițelor. În secolul 20, aceste raporturi dintre România și Ungaria nu au fost dintre cele mai bune. Starea tensionată în relațiile bilaterale a existat tot timpul. O mare nerealizare a națiunii maghiare în 1989- 1990 nu privește statul ungar ci statul român. Atunci se voia schimbarea de statut a Transilvaniei, s-a vorbit atunci de Transilvania Autonomă sau chiar de un stat Independent al Transilvaniei. Aș vrea să subliniez faptul că în 1988 au izbucnit conflictele interetnice în Kosovo și Nagorno Karabah. Ungaria a pus în această ecuație și Transilvania ca o zonă cu conflicte interetnice, se voia chiar un război interetnic în Transilvania cu intervenții internaționale. Dar românii nu au acționat și nu au reacționat în sensul dorit de partea ungară. Astăzi statul național poate rezolva problema minorităților mai ales în condițiile în care atât Ungaria cât și România sunt membre ale Uniunii Europene, sunt în Consiliul Euro, în 1995, s-a adoptat Convenția cadru pentru minorități naționale.
Minoritatea maghiară poate juca un rol important în asigurarea echilibrului dintre Ungaria și România. Dar, după mine, trebuie să îndeplinească o condiție: minoritatea să fie loială Statului Român.
Adaugă un comentariu