Cu sprijinul Secretariatul General al Guvernului: proiect de restaurare și conservare a patrimoniului ecleziastic ortodox

Un important proiect realizat cu sprijinul Secretariatul General al Guvernului: Promovarea identității spirituale românești prin restaurarea și conservarea patrimoniului ecleziastic ortodox

În subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei funcționează Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe și Centrul Cultural „Miron Cristea” din Miercurea Ciuc, precum și muzeele bisericești de la Mânăstirea „Sf. Prooroc Ilie” din Toplița și de la Catedrala Ortodoxă – Paraclis episcopal din Sfântu Gheorghe. La demisolul catedralei funcționează Muzeul Spiritualităţii Româneşti (MSR) din cadrul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC). Muzeul a fost inaugurat la 4 decembrie 1993, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire mitropolit Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, Crişanei şi Maramureşului, din iniţiativa şi prin strădania Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” şi a Parohiei Ortodoxe Sf. Gheorghe I, sub oblăduirea căreia fiinţează acest muzeu.

Expoziţia permanentă a Muzeului SpiritualităţiiRomâneşti ilustrează continuitatea de locuire a românilor pe aceste meleaguri, precum şi vechimea creştinismului lor, încă din vremea etnogenezei neamului românesc, prin vestigiile creştine de la Olteni (sec. III) şi Poian (sec. VI). Sunt expuse numeroase valori din importanta colecţie de icoane pe lemn şi pe sticlă din sec. XVIII şi XIX, multe dintre ele provenind de la biserici dispărute sau din lăcaşuri de cult rămase cu credincioşi puţini sau chiar fără credincioşi în urma vitregiilor şi răutăţilor vremii. În spațiile de depozitare, Muzeul deține un mare număr de icoane pe lemn și pe sticlă, majoritatea necesitând lucrări de restaurare și conservare întrucât piesele de patrimoniu ecleziastic au fost depozitate la parohii în condiţii care nu îndeplineau în totalitate normele de păstrare şi conservare a patrimoniului naţional mobil.

De asemenea, Muzeul posedă un număr însemnat de cărţi religioase, expunând o serie de rarităţi, cum sunt: Cazania lui Varlaam (Iaşi, 1643), Îndreptarea legii (Târgovişte, 1652), Chiriacodromion (Alba Iulia, 1699), un Liturghier tipărit în anul 1713 de Antim Ivireanul, precum şi numeroase alte tipărituri cu caracter religios, provenind din vestitele centre tipografice de la Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Buzău, Iaşi, Mânăstirea Neamţ, Roman, Blaj etc. atestând şi în acest fel legăturile spirituale ale românilor localnici cu cei de pretutindeni. Faptul că s-au păstrat în această zonă mai multe lucrări în manuscris dovedeşte râvna credincioşilor români din această parte de ţară pentru credinţa în Dumnezeu, dar şi pentru faptul că doreau să-şi păstreze graiul lor românesc. Cu ajutorul cărţilor de cult, tipărite în importante centre tipografice şi de cultură din ţară, cât şi prin lucrările în manuscris, românii şi-au apărat credinţa, limba, pământul şi identitatea lor românească. Sunt importante consemnările făcute de către preoţi şi dascăli în spaţiile libere ale acestor cărţi şi astfel ele devin şi importante izvoare istorice. Când n-au avut la îndemână hârtia, iată ei, românii, îndeletnicindu-se cu prelucrarea lemnului, au scris pe el, au scris pe o scândură momente importante din viaţa lor.

De asemenea, în Muzeu sunt păstrate numeroase obiecte liturgice şiveştminte preoţeşti, toate cu valoare artistică. Expoziţia de bază a Muzeului prezintă măiestria cu care au fost realizate obiectele cultice, arta de care au dat dovadă în realizarea obiectelor din lemn, metal, pictură pe sticlă, broderie cu fir de argint şi argint aurit pe pânză, imagine de carte, toate reunite în ansamblul pieselor expuse.

Având în vedere valoarea patrimoniului și starea de conservare a acestuia și pericolul deteriorării în timp a obiectelor de patrimoniu, una din prioritățile Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Cola” o reprezintă realizarea proiectului Promovarea identității spirituale românești prin restaurarea și conservarea patrimoniului ecleziastic ortodox.

Într-o primă etapă, în cursul anului 2020, cu sprijinul Secretariatul General al Guvernului, prin Serviciul de Dezvoltare Comunitară, la instituţii de specialitate din Sibiu şiBucureşti au fost restaurate și conservate 39 icoane pe lemn și pe sticlă şi 30 de volume de carte veche bisericească, urmând ca proiectul să fie continuat în anii viitori.

Biroul de presă al CEDMNC