Acad. J. Askenasy: Discurs la Academia Spaniei despre modificarea genomului uman

„Istoria se repetă” este un slogan cunoscut iar scopul lui este de a prezenta situații egale de-a lungul istoriei. Această egalitate are un spectru foarte larg, de la aspecte politice, cel mai frecvente, până la cele sociale, culturale, sportive sau filosofice. În știință sunt mai rare, dar în cadrul discursului ținut la Academia Spaniei acum câteva zile, am desemnat două situații pe care le consider similare prin dimensiunea lor științifică pentru omenire.

În luna august a anului 1945, profesorul Robert Oppenheimer, în funcția de președinte al Comisiei pentru Energie Atomică a Statelor Unite, considerat „tatăl bombei atomice”, a citat din textul sacru indian Bhagavad Gita (Cântecul lui Dumnezeu): „Acum eu sunt moartea, care va distruge lumea”. Și iată că în aceeași lună, „previziunea” devine realitate prin Hiroshima și Nagasaki.

Au trecut 75 de ani; profesoara Jennifer Anne Doudna a descoperit CRISPR Case 9, o substanță biochimică formată din repetarea unui număr de acizi nucleici care au capacitatea de a schimba genomul bacteriei sau oricărei alte viețuitoare. Adică de a modifica matrița ereditară, cea care decide toate caracteristicile ființei noastre. Într-una din nopțile iernii anului 2018, următoare descoperirii, Jennifer Doudna are un vis, în care apare Adolf Hitler care-i cere să-i explice cum funcționează acest CRISPR. Trezită în sudoare, realizează uriașa dimensiune a pericolului descoperirii ei. Și iată că în luna octombrie a aceluiași an, profesorul He Jiankui de la Universitatea de Științe și Tehnologie din Shenzhen – China, reușește să modifice genomul celor două gemene Lulu și Nana, realizând primele 2 ființe trans-umane. Genomul realizat de natură în decurs de 2 miliarde de ani a creaturii umane, a fost schimbat în ziua de 28 octombrie 2018. Deci visul lui Doudna se transformă în realitate.

Fiecare fenomen sau descoperire are partea ei pozitivă și negativă. Cea pozitivă a descoperirii este deschiderea căii spre vindecarea bolilor genetice. Cea rea constă în posibilitatea ca manevre greșite, intenționat sau neintenționat, să creeze monștri.

Jennifer A. Doudna, Universitatea din California, Berkeley, CA, SUA: Premiul Nobel pentru chimie/2020

Motivația premiului: „pentru dezvoltarea unei metode de editare a genomului”.

Preluat din GAZETA ROMÂNEASCĂ, Rishon Le Tzion, joi, 3 dec. 2020