Carmen Petrescu: Hanuca

CONTEXTUL ISTORIC: După moartea lui Alexandru cel Mare imperiul său, alcătuit din Israel, Siria, Egipt și multe alte țări învecinate, s-a destrămat și au apărut regatele elenistice (de cultură greacă). Doi dintre generalii săi (Ptolemeu – care a condus Egiptul și Seleucos – care a condus Siria) s-au luptat mulți ani pentru putere, Israel fiind succesiv când sub influența lui Ptolemeu, când sub influența lui Seleucos.

Hanuca este o sărbătoare istorică, amintind de victoria Macabeilor asupra monarhiei seleucide (regatul grec din Siria), care încerca să distrugă religia evreiască și să elenizeze poporul evreu, aflat sub dominația acestei monarhii seleucide. Sărbătoarea durează opt zile, cu începere din 25 Kislev. Nu este interzisă munca sau alte activități.

Evenimentele istorice comemorate s-au petrecut între anii 165-163 î.e.a., dar lupta evreilor împotriva monarhiei seleucide a continuat, până la dobândirea independenței. Antioh al IV-lea Epifanes a hotărât elenizarea populației cu forța. Ritul iudaic a fost interzis (circumcizia, nunta sub baldachin, ritualurile din Templu, respectarea Șabatului, studiul Torei, înmormântarea după prescripțiile iudaice). Mișcarea de opoziție iudaică a fost condusă de preotul Matitiahu (din familia Hașmoneilor) împreună cu fiii săi, Iohanan, Simeon, Eleazar, Ionatan și Iehuda Macabeul.

IZVOARE BIBLICE: În prima carte a Macabeilor din Biblie (Macabei cap.4, 36-59) se relatează cum regele Siriei, Antioh Epifanes, a pângărit altarul Templului poruncind să se aducă jertfe zeilor păgâni. După trei ani de lupte, evreii, conduși de Iuda Macabeul, au cucerit Ierusalimul. În cartea a doua Macabei se spune că Iuda a instituit sărbătoarea, în cinstea reinaugurării Templului, ca un ecou al inaugurării primului Templu, de către Solomon, eveniment care durase opt zile.

Numită și „Sărbătoarea inaugurării” Hanuca semnifică reinaugurarea Templului. Conform apocrifei Macabei I, Iuda Macabeul a reinaugurat Templul din Ierusalim. A fost dărâmat altarul profanat și s-a zidit unul nou. S-au făcut ustensile sacre noi, inclusiv un sfeșnic, vase, perdele. Potrivit tradiției Talmudice, în timpul purificării Templului s-a descoperit o căniță de ulei sfânt,
nepângărit, pentru sfeșnic (menora). Deși era puțin, cât pentru o singură zi, uleiul a ars 8 zile neîntrerupt, ceea ce tradiția a reținut a fi o minune. Sărbătoarea este instituită în amintirea acestei minuni.

Cum se sărbătorește Hanuca: Tradiția urmează școala rabinică a lui Hilel, conform căreia în fiecare seară numărul lumânărilor se înmulțește: lumânările sunt așezate de la dreapta la stânga, dar sunt aprinse de la stânga la dreapta. Deci, specificul sărbătorii este aprinderea sfeșnicului special (hanuchia), amintind de această minune, despre care am vorbit mai sus, menora de Hanuca fiind destinată exclusiv acestei sărbători.

Hanuca se mai numește ,,Sărbătoarea luminilor”.

Sfeșnicul se obișnuia a fi așezat în prag, la intrarea în casă, la fereastră sau chiar pe stradă. Lumina se aprinde imediat după lăsarea nopții, iar în seara de vineri, se aprinde hanuchia cu o jumătate de oră înainte de asfințit, apoi, după o jumătate de oră se aprind luminile de Șabat.

Ceremonia se desfășoară atât în familie, cât și la Sinagogă, iar copii primesc o mică sumă de bani, această sărbătoare fiind un prilej de bucurie exprimată prin cântece și jocuri mai ales pentru copii. Cel mai răspândit joc este cel cu titirezul (dreidl – idiș). Pe cele patru fețe ale titirezului sunt scrise literele ebraice nun, ghimel, he și șin – nes gadol haia șam (o mare minune s-a petrecut acolo).

În Israel, în prezent, se poartă torțe între Ierusalim și Tel Aviv, unde, potrivit tradiției, sunt înmormântați Macabeii.

Ca obiceiuri culinare, predomină dulciurile, dulciuri prăjite în ulei (gogoși – sufganiot), de asemenea, lotches, un fel de clătite cu cartof ras, prăjit în ulei, clătite cu susan, uleiul amintind de miracolul uleiului din Templu. Mâncărurile specifice sunt cele pregătite în ulei. De asemenea, se mănâncă brânză (preparate lactate), în amintirea faptei lui Iudit (mătușa fiilor lui Matitiahu), care l-a ucis pe generalul inamic Holofren, după ce l-a amețit cu vin și i-a oferit produse lactate.

Anul acesta, în România, ajunul Hanuca va fi în seara zilei de 10 decembrie, fiind sărbătorită, conform tradiției, timp de opt zile, începând cu 11 decembrie.

FOTO: TEMPLUL CORAL BUCUREȘTI ANII, 1980
Fototeca Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”- Federația Comunităților Evreiești din România,Cultul Mozaic, fond arhivă VIII,244