Ada Shaulov Enghelberg:„EU, TU, NOI,” sau arta de a trăi frumos

Irina Airinei: La tine, draga mea Ada, viața se confundă cu literatura ta. Care este istoria acestei cărți, cum s-a născut această nouă poveste?

Ada Shaulov: După o căsnicie de mai bine de trei decenii, cu grele încercări și cu simțul datoriei împlinite, m-am recules din cenușa tristeții și am considerat că viața trebuie să continue, că nu e bine să fii singur la vârsta asta și, timp de trei ani încheiați, am căutat pe cineva potrivit, alături de care să îmi petrec restul vieții. Trei ani de zile am fost singură. Am cunoscut mulți bărbați, dar nu am găsit pe cineva potrivit…

I.A.: Este acesta un nou răsărit de soare în viața ta?

A.Sh.: O întâmplare fericită a avut loc în viața mea și pentru asta trebuie să mulțumesc ministrului de Externe al României care a făcut o vizită în Israel…
Eu colaborez la ziarul Gazeta Românească și la Revista Familiei și am fost trimisă să fac un reportaj cu Ministrul de Externe al României.
Așa am întâlnit cu un bărbat care și el fusese trimis să scrie și să vorbească despre vizita ministrului de Externe al României deși el nu este român. Dar eu nu am vrut să merg deoarece trebuia să fiu mult prea devreme acolo și fiindcă eu îmi fac program nocturn de lucru, îmi place să dorm la orele astea Dar când m-am întors să mă culc am auzit o voce care mi-a spus: „acuma te scoli și pleci!” Dar eu tot nu voiam, m-am făcut că nu aud, dar această voce era insistentă… Mi-a spus încă o dată: „acum te scoli și pleci!” și am înțeles că nu am să mai pot dormi. Atunci m-am trezit, m-am pregătit și am luat un taxi care m-a costat foarte mult și am ajuns mai devreme chiar cu o oră, ceea ce e total neobișnuit pentru mine.
Acolo am făcut cunoștință cu acel domn care intervievase câțiva parlamentari și nu mai voia să mai rămână, dar parcă un îndemn interior l-a oprit. Și el a auzit o voce și a rămas alături de mine și când am intrat în hotel ne-am ciocnit unul de altul, iar el m-a întrebat dacă sunt româncă. Eu nu cunoșteam sala în care se va desfășura Reuniunea. M-a întrebat dacă sunt de acord să mă conducă. Am ajuns mai devreme iar sala era goală. Mai era o oră până la începerea reuniunii și am avut timp să vorbim.

I.A.: Ce întâmplare incredibilă!

A.Sh.: Eu nu cred pentru nimic în lume că această întâlnire a fost întâmplătoare. După reuniune, ne-am întâlnit cu directorul Gazetei Românești care s-a oferit să mă ducă acasă. Domnul pe care de-abia l-am cunoscut a spus că mă conduce el acasă, deși locuia în alt oraș. Când am ajuns acasă l-am invitat la o cafea ca să îi mulțumesc și am discutat până la 2 noaptea. Era singur, se despărțise definitiv de fosta lui prietenă și mi-a spus că își dorește o parteneră cu care să fie împreună toată viața și să locuiască împreună și să facă tot, absolut tot împreună. Eu căutam pe cineva cu care să ies în oraș, gândeam la fel ca toate văduvele, nu aveam încredere în cunoștințele pe care ți le faci pe loc la vârsta asta… văduvele se tem că copiii vor fi împotrivă apoi pentru mine era neobișnuit deoarece el era de origine poloneză, dar nu i- am spus nimic despre toate astea…

Într-o zi m-a invitat la o conferință pe care trebuia să o susțină într-un cămin de bătrâni și am mers la acea conferință, am văzut că vorbește foarte frumos despre relațiile de la o vârstă înaintată și oamenii au fost foarte interesați. Atunci mi s-a părut că el a vorbit prea didactic și am vrut să îi spun asta dar el s-a scuzat și a plecat acasă. Mie mi s-a părut nepotrivit, eram furioasă și am spus la telefon că vreau să discut cu el și am plecat cu mașina mea la casa lui, el locuia într-un cartier foarte aglomerat. Am intrat într-un apartament cu o singură cameră în care, cu chiu cu vai, aveau loc patul și o masă de scris, o bucătărioară minusculă și atunci am spus: Ascultă, eu îți propun să vii să locuiești în casa mea. Am șase camere. Am să îți dau o cameră pentru că ăsta nu este loc pentru un om care creează. Nu mai spun că nu are nici loc de parcare… așa că, după două săptămâni el locuia deja în camera pe care i-am dat-o eu. Nu aveam atunci nici o altă intenție dar am vrut să ajut un om extraordinar pentru că ce nevoie am eu de șase camere și de ce să fiu singură…dar nu m-am gândit ce va ieși din asta și iată că, de atunci, de trei ani de zile suntem împreună, s-a legat între noi o relație nemaipomenită. Nu îmi închipuiam că am să găsesc un om atât de potrivit, este un adevărat gentleman polonez. El și-a luat asupra lui o serie de lucruri care sunt de făcut în casă.

I.A.: Ce te-a atras mai mult la el?

A.Sh: El vede tot ce se întâmplă în viața noastră într-o lumină pozitivă, suntem fericiți, noi facem totul împreună, viața noastră împreună m-a inspirat să scriu o carte al cărei titlu este „EU, TU, NOI, Relații și dragoste la vârsta a treia”.

I.A.: De ce ai scris-o?

A.Sh: Pentru a da curaj multor femei care preferă să fie singure în loc să își găsească un tovarăș de viață (sunt foarte bănuitoare la vârsta asta, dar cred că dacă noi am reușit să fim atât de fericiți și să ne simțim atât de bine și alte femei ar putea să reușească). Iată ce am vrut eu să transmit cititorilor: să nu le fie frică pentru că ai nevoie mai mult decât oricând să ai pe cineva alături de tine și să trăiești o viață completă în care să ai și relații sexuale și pe cineva care să te asculte, să îți asculte trăirile, tristețile, durerile, bucuriile… Cartea este împărțită în 11 capitole, fiecare fiecare capitol cuprinde câte un aspect major din viața noastră fiecare capitol se încheie cu o poezie.
Partenerul meu Haim Rotter care a fost cântăreț timp de 30 de ani, înainte de ocupația actuală, aceea de purtător de cuvânt al Uniunii ziariștilor din Sectorul Academic din Israel. El a cântat și cântă cu o voce de bass bariton foarte frumoasă, el a compus melodii pentru aceste poezii ale mele și le cântă solo sau în duet cu o cântareață, Tova. El a descoperit în mine poeta iar eu am descoperit în el compozitorul.

Cartea are pe coperta 4 un disc cu aceste cântece postate și pe YouTube. Le doresc tuturor oamenilor singuri curaj și credință în Dumnezeu pentru o viață frumos trăită în doi.