GEORGE SIMION: ROMÂNII ÎN DIALOGUL DINTRE NAȚIUNI

GEORGE SIMION: „CEEA CE TREBUIE SĂ FACEM PENTRU COMUNITĂȚILE DE ROMÂNI DIN AFARA GRANIȚELOR, AFLATE PERMANENT ÎN PERICOLUL DE A-ȘI PIERDE IDENTITATEA NAȚIONALĂ, TREBUIE SĂ FACEM ȘI PENTRU CEI DIN INTERIORUL GRANIȚELOR.”

Pandemia COVID-19 a adus noi provocări instituțiilor preocupate de protejarea identității și a drepturilor românilor de peste hotare, însă acestea au încercat să facă față noilor condiții și să își continue misiunea. Cele două dimensiuni deosebit de importante pentru identitatea unui popor – educația și cultura – au avut extrem de mult de suferit în contextul actual, iar impactul pandemiei asupra acestora va avea, din păcate, ecouri peste generații. Impactul psihologic al acestei noi provocări, asupra mentalului colectiv, este cu atât mai distructiv cu cât a lovit în pilonii deja erodați de preconcepții, temeri, ori reforme ineficiente. Deși nu este totul pierdut, ține de fiecare dintre noi să ne regăsim forța, voința de deschide ochii pentru a ne bucura de frumusețile din jur, de a ne aprecia valorile nemuritoare și de a le dărui mai departe, cu respectul cuvenit, generațiilor viitoare.

„Tristeţea s-a răsfrânt, cum era de aşteptat, şi asupra culturii româneşti, cu specificul nostru inconfundabil, pe de o parte, din pricina restricţiilor curente, pe de alta, din pricina ‘corectitudinii politice’ sui generis de-aici, de la Dunăre şi de la Carpaţi, unde este profanat poetul naţional, unde cuvântul cultură stârneşte în minţile unora dispreţ şi unde naţiunea este repudiată ca fiind un factor al răului. Deocamdată, nu putem să facem ceremoniile consacrate, nu ne putem ilumina sufletele faţă în faţă, ochi în ochi şi suflet la suflet, dar putem să facem încă un lucru extraordinar de simplu: să ne bucurăm de limba noastră, de literatură, de muzică, de artele plastice, de ştiinţele fundamentale, de medicină, adică de toată creaţia spiritului românesc, pusă sub înaltul patronaj al lui EminescuSă ne bucurăm – fără ranchiună, fără bravadă şi fără resentimente – că suntem pe lumea asta ca români şi că participăm la concertul internaţional, adică la dialogul dintre naţiuni. a declarat, recent, pentru Agerpres, Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Cele douăzeci de institute culturale române din toată lumea, au continuat să promoveze valorile românești prin intermediul unor programe și proiecte on-line, însă este cert faptul că, pentru păstrarea și consolidarea identității românilor din comunitățile istorice, suspendarea unor proiecte a adus mari deservicii. De asemenea, eforturile de obținere a unor drepturi, ale acestor români, au devenit copleșitoare, în condițiile în care principalele obiective ale guvernelor vizează, în mod justificat, combaterea efectelor pandemiei. Din păcate, este și prilejul de a trece în plan secund și de a goli de importanță dezideratele sutelor de mii de români dispersați în comunități mai mult sau mai puțin auzite, în afara granițelor de astăzi ale României.

Balcanologul Nicolae-Șerban Tanașoca susținea, acum mai bine de 30 de ani, că „Nu poate fi vorba nici de anexarea forțată a vlahilor balcanici la istoria românilor, nici de contestarea conștiinței naționale grecești, sârbești, albaneze sau românești a acestor vlahi, nici de tratarea lor ca o națiune romanică și balcanică aparte. Dacă renunțăm, și trebuie să o facem în cazul de față, la prejudecata potrivită căreia numai principiul național este singurul principiu legitim de sinteză istorică, vom reuși să surprindem, în toată bogăția ei istoria romanității balcanice, ultima secvență a istoriei acțiunii Romei, ca factor de unitate și civilizație, în Peninsula Balcanică”

Din fericire mai există încă voci care îi susțin pe românii din comunitățile istorice, voci ale unor oameni care recunosc importanța păstrării identității acestora, precum cea a românilor din Timoc. George Simion, un vechi susținător al drepturilor românilor de peste hotare, a declarat în exclusivitate pentru AFNews că „Identitățile naționale există, fie că acest lucru place sau nu unora. Identitatea națională nu trebuie absolutizată, dar nici ignorată. (…) Este inadmisibil ca în acest secol, într-o țară europeană și care dorește să devină membră a UE, o minoritate națională cum este cea a românilor din Timoc să nu aibă drepturi elementare precum educația în limba proprie, servicii religioase în limba română, sau presă proprie. (…) Nu vrem decât reciprocitate. Așa cum fiecare minoritate etnică din România are drepturi, inclusiv reprezentare în Parlament, același lucru îl dorim și pentru românii din țările vecine.”

„Mai mult decât talentele, caracterele hotărăsc soarta popoarelor și doar forța morală le poate feri de învingere și nimicire.” – Constantin Rădulescu-Motru.

Cultura și educația nu pot exista una fără cealaltă, iar identitatea națională trebuie să fie una din primele valori dobândite în sânul familiei. „Cu educația începe și cu ea se termină orice discuție despre viitorul unei societăți, al unui popor. Ce fel de oameni formăm? Formăm cetățeni ai României, sau formăm muncitori pentru piața globală, interșanjabili, executanți lipsiți de identitate? Formăm caractere sau doar depozitari de cunoștințe? Este o dezbatere care niciodată nu a avut loc cu adevărat, deși se vorbește enorm de mult despre educație, reformarea învățământului, digitalizarea școlii, etc. Constatăm că toate instituțiile cu rol în formarea noastră identitară ca popor sunt sub asediu. Școala este destructurată în numele reformei. Biserica este atacată pentru că perspectiva ei asupra existenței este una spirituală, foarte diferită de existența strict materială pe care ne=o propune societatea de consum. O mare parte din presă pare să fi abdicat de la rolul său de informare corectă a publicului. Toate instituțiile cu rol în formarea și informarea oamenilor funcționează defectuos sau nu își îndeplinesc menirea. Ne plângem foarte mult de corupție, însă uităm că și acei oameni au trecut prin școală, provin din niște familii, adică au trecut prin niște filtre de socializare și formare car, în cazul lor, au eșuat. Nu au format indivizi cu fibră morală și caracter, ci oameni slabi. Fără să fim implicați într-un război, am ajuns în situația în care trebuie să reconstruim sistemul de învățământ, spitalele, instituții de presă puternice și independente, aproape toată infrastructura materială și imaterială care să ne permită să dăinuim. Ceea ce trebuie să facem pentru comunitățile de români din afara granițelor, aflate permanent în pericolul de a-și pierde identitatea națională, trebuie să facem și pentru cei din interiorul granițelor.”- a mai declarat George Simion, președintele AUR.

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.