Prof.univ.dr.Adina Berciu: Floria Capsali, întemeietoarea baletului românesc

FLORICA (FLORIA) CAPSALI: 25 februarie/10 martie 1900, Bitolia,(Macedonia,azi republica Macedonia) – d. 29 iunie 1982, Bucureşti

Provenea dintr-o familie de negustori cultivați și intelectuali din Bitolia; tatăl, Xenophon (Xenofon) Capsali, absolvent de Universitate la București, revizor al școlilor din Macedonia, răspunzând de „circumscripția Bitolia, cu 20 de școli“ bunicul, Costimitra Capsali, aromân din Cytera, ctitor de şcoli şi biserici şi susținător în universitățile din Bucureşti a multor studenţi lipsiți de mijloace material; mama ei, Maria originară din comuna Breaza de Sus, jud. Prahova, printr-o convenție între statul român şi Macedonia, Maria Capsali, mama Floriei, după ce a absolvit Şcoala Centrală de fete din Bucureşti, a fost timp de mai mulţi ani directoare şi profesoară la şcoala secundară de fete din Bitolia, unde l-a cunoscut pe Xenophon Capsali, cu care s-a căsătorit și a rămas o vreme la Bitolia.

Floria a urmat și primele clase la școala română din Bitolia și, în paralel, a frecventat și Școala franceză „Saint Vincent de Paul“ din localitate. În timpul celui de al doilea Război Balcanic, în 1913, familia s-a stabilit la București, unde Floria Capsali și-a continuat studiile la Școala Centrală, după care s-a înscris la Academia de Teatru Stoenescu și apoi la Conservator, la secția de canto. A urmat, de asemenea, cursuri de teoria muzicii. În urma unui spectacol de dans pe scena Teatrului Național, a fost remarcată și i s-a oferit o bursă pentru continuarea studiilor de dans clasic. A plecat la Paris, unde a muncit enorm, urmând atât cursuri de istoria artei, cât și de balet, la Sorbona. Studiile de dans le-a început la Opera Mare din Paris, unde a lucrat cu Errico Cecchetti (mare profesor și maestru de balet la Scala și la Teatrul Imperial din Petersburg. A lucrat apoi cu Nicolas Legat, fost prim dansator al Baletelor Imperiale Ruse, dobândind „o tehnică rară“ și participând la manifestări artistice la Paris, Lyon și Marsilia. Se bucură de un succes extraordinar, presa pariziană elogiind-o pentru calitățile artistice și pentru personalitatea artistică. În paralel cu orele de dans clasic, a urmat şi cursuri de dans ritmic şi de dans acrobatic, discipline care o solicitau enorm. Urmând și cursurile de istoria artei, a mers și în celebrele biblioteci pariziene, unde s-a documentat asupra istoriei dansului şi a muzicii. În sertarele sale s-au adunat, astfel, dosare întregi cu însemnări, idei, considerații şi reflecții de ordin estetic, moral şi filosofic, pe care avea să le valorifice în anii ce au urmat. Era o prezență constantă la diverse spectacole de balet, realizate de mari maeștri de balet contemporani, dar și la cursurile de artă teatrală, predate de Charles Dullin, un artist deosebit și în vogă la acea vreme.

Revenită la București, primul său recital coregrafic a avut loc în decembrie 1922, cu interpretări personale şi coregrafii proprii, cu costume de dans confecționate chiar de ea: Papillons de Schumann, Capricieuse de Schubert, Serenada de Pierné, Mephisto – vals de Liszt. În 1923, Floria Capsali a fost invitată la Teatrul Naţional să danseze şi să îndeplinească şi rolul de maestră de balet pentru spectacolul Visul unei nopți de vară de Shakespeare, montat de către Paul Gusty.

În 1927, a fost solicitată să facă parte din echipele multidisciplinare de cercetare monografică ale Universităţii din Bucureşti, conduse de Dimitrie Gusti; alături de alte personalităţi, printre care Constantin Brăiloiu, George Breazul sau Mac Constantinescu, Floria Capsali, cu o rară minuțiozitate şi multă răbdare, a cules materialul folcloric legat de dansul popular românesc, desăvârșindu-şi astfel cunoştinţele ce aveau să-i servească mai târziu în montarea recitalurilor de compoziții de balet/dans pe muzică românească, compusă de compozitori români. În 1928, a înființat în București prima ei şcoală de dans; și apariția Liceului de Coregrafie este legată tot de numele ei; de altfel, din 1998, acesta poartă numele Floriei Capsali.

În 1930, a susținut primul recital de dans alcătuit numai pe muzică de compozitori români, fiind şi cel dintâi spectacol de dans cult românesc. Ulterior, a susținut nenumărate spectacole de balet pe muzica semnată de mari nume ale culturii române, precum George Enescu, Marţian Negrea, Tiberiu Brediceanu, Constantin Brăiloiu, Mihail Jora, G. Enacovici, Paul Constantinescu.

Între 1931-1938, a fost angajată de Constantin Tănase la Teatrul «Cărăbuș» şi a colaborat şi cu Teatrul «Alhambra». În 1938, a fost primă dansatoare, maestră de balet, profesoară a baletului Operei, și apoi director al Operei Naționale din București. O vreme, a activat și la Rapsodia Română. A condus baletul Operei Române din Bucureşti timp de 12 ani. Între anii 1926 şi 1938, Floria Capsali a fost invitată să dea recitaluri de dans în Franța, Germania, Cehoslovacia, Grecia şi Iugoslavia. A izbutit să realizeze montări de excepție, care depășeau, uneori, spectacolele prezentate la Operă. Cu o imaginație și creativitate ieșită din comun, Floria Capsali este socotită întemeietoarea, în România, a școlii românești de balet, a baletului clasic și modern. „Pentru merite deosebite în activitatea artistică“, în 1967 i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei.

Bibliografie.DUMITRESCU, Mitiţă. Amintiri despre Floria Capsali, București, Editura Muzicală, 1985.

Floria Capsali, întemeietoarea școlii românești de balet, în: Balet la superlativ din 8 martie 2014, accesibil on-line la adresa: https://baletlasuperlativ.wordpress.com/2014/03/08/floria-capsali-intemeietoarea-scolii-romanesti-de-balet (accesat în mai 2020).

Floria Capsali, accesibil on-line la adresa: http://mosteniri-coregrafice.ro/floria-capsali/ (articol accesat în mai 2020).Floria Capsali, accesibil on-line la adresa: http://dancecloud.ro/ieri/coregrafidansatori/floria-capsali/ ( accesat în mai 2020).

Florica Gheorghescu:  La  București a creat primul studio de balet. La insistențele marelui etnomuzicolog Constantin Brăiloiu și a compozitorului Mihail Jora a creat primul balet pe muzică special compusa de Mihail Jora în 1932 „ La piață”, spectacol primit cu foarte mult entuziasm atat de public cât și de specialiști. În 1934 a fost numita director al ansamblului de balet al Operei Române.Pe langa piese din repertoriul clasic a dorit si a reusit să înscrie și creații romanești. Ajutată de soțul ei Mitița Dumitrescu și de Clark Nichols a perfectionat talente cu care dorea sa creeze cat mai multe balete pe muzica compusă de români. În 1938 a avut loc premiera baletului „Nunta în Carpați” de Paul Constantinescu. În 1942 „Demoazella Măriuța” de Mihail Jora iar in 1943 “„Priculiciul “ de Zeno Vancea. La școala Floriei Capsali s-au format marii balerini si coregrafi români care au dus faima scolii sale în lume: Oleg Danovski care i-a fost si partener și apoi i-a urmat in 1943 la conducerea baletului Operei Gelu Matei, Tilde Urseanu, Trixy Checais, Ida Prosteanu-Matei,Sanda Cilski,Valentina Massini, Gabriel Popescu. Ion Tugearu a fost unul dintre ultimii sai elevi. A colaborat pentru decoruri si costume cu celebrul pictor Mac Constantinescu iar pentru conducerea muzicala cu Constantin Silvestri,George Georgescu si Egizzio Massini. Toate baletele românești au cunoscut de-a lungul timpului diverse variante create de foștii săi elevi. Am filmat reluarea „Nunții în Carpați“ de Paul Constantinescu pregătit tot de dânsa în colaborare cu Mitiță Dumitrescu –soțul său. (http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=9088 )