DUMITRU BERCIU, DESCOPERITORUL PERECHII DE LA CERNAVODĂ

Marele arheolog Dumitru Berciu a fost descoperitorul, în 1956, a celor două statuete de lut ars „Gânditorul” şi soţia lui, cunoscute şi sub numele de „perechea de la Cernavodă”.

Au devenit celebre în preistoria Europei şi au făcut înconjurul lumii prin Buletinul de specialitate editat de UNESCO. Care i-a si introdus in patrinoniul mobil,mondial UNESCO.

Cercetători de prestigiu  din  întreaga  lume au studiat, publicat şi comentat această descoperire de excepţie: J. Neustupny, S.J. de Jaet, Vl. Milojčic, Marya Gimbutas, S. Picott, Sonia Cole, G. Clark. Au fost expuse, după 1965, peste tot în Europa, acestea integrându-se culturii Hamangia, plasticii acesteia.

Valoarea lor artistică este inestimabilă, iar după primul moment de ezitare în faţa acestor forme ale gâtului, ce se prezintă ca un stâlp prismatic, recunoaştem în ele unele dintre cele mai remarcabile sculpturi ale întregului neolitic european. Iată dacă privim alte două statuete, una masculină şi alta feminină, dispuse în acelaşi mormânt, nu vom ezita să recunoaştem să atributul de „capodopere” ale artei neolitice ce le-a fost dat de descoperitorul lor, prof.Dr. Docent Dumitru Berciu, este întru totul justificat. Cele două statueta de lut provin din cimitirul neolitic de la Cernavodă, aparţinând culturii Hamangia şi au fost găsite în 1956, la nord de oraşul Cernavoda, pe malul drept al Dunării, în vecinătatea şoselei Cernavoda – Capidava. Cele două statuete constituie un grup unitar, reprezentând un bărbat şi o femeie, probabil soţ şi soţie, care formau împreună cu copiii, familia pereche din epoca neolitică.

Bărbatul, „Gânditorul de la Cernavodă”, din lut brun deschis, înalt de 11,6 cm, este modelat şezând pe un scăunel tot din lut, lipit de el; are spinarea arcuită, gâtul şi capul aduse înainte; s-a realizat echilibrul dintre diferitele părţi ale corpului omenesc, redat în poziţie şezândă; coatele se sprijină pe genunchi, iar palmele sunt înfipte parcă în obraji, sprijinind capul, redat schematic (formă trapezoidală). Expresia cu adevărat izbitoare a figurii, prezintă văditele elemente realiste. Fruntea este îngustă, nasul puternic reliefat, redat plastic prin săpare şi modelare; nările şi urechile sunt redate prin perforaţii mici. Gura este anormal aşezată în bărbie şi este redată printr-o adâncitură probabil încrustată cu caterial, colorată. Gâtul este disproporţionat de lung în raport cu corpul.

Excepţionalul talent al modelatorului se vădeşte în tratarea detaliilor corpului uman. Muşchii pectorali sunt puternici şi încordaţi, având o formă triunghiulară cu vârful ascuţit, linia verticală; la mâini au fost redate toate cele cinci degete, prin crestătură. Apăsarea capului în palme se răsfrânge în felul cum au fost redaţi muşchii obrajilor deformaţi. Şira spinării este indicată printr-un şanţ subţire. Picioarele modelate despărţit au genunchii în mod firesc pentru cineva care stă pe un scaun scurt. Flexiunile picioarelor şi braţelor sunt reduse la unghiuri simple; labele picioarelor sunt scurte, talpa dreaptă. Au fost redate prin incizie numai trei degete sau numai două degete de la picioare. Dacă ţinem seama de faptul că modelând această statuetă, sculptorul s-a descătuşat aproape complet de rigidul schematism al vremii, al canoanelor obişnuite şi a dat bulgărului de lut nu numai forma corectă a corpului omenesc, dar i-a imprimat o adevărată personalitate, este evident că trebuie să-l socotim un artist autentic.

Statueta feminină a fost modelată de asemenea şezând, dar de data aceasta fără scăunel, capul fiind în linii mari asemănător cu al bărbatului, pe un gât foarte înalt; trunchiul este prea scurt în timp ce pântecele şi şoldurile sunt foarte dezvoltate. Mâinile se odihnesc pe piciorul drept, îndoit de la genunchi, iar piciorul este întins orizontal şi mult mai scurt. Cu toate că sânii nu sunt indicaţi precis, amplasarea pieptului şi redarea schematică a pubisului indică un personaj feminin.

Amândouă aceste piese sunt până acum unice, dacă nu  ca  tip,  cel  puţin  ca  valoare  artistică,  iar  numele  de „Gânditorul”de la Cernavodă, sugerat de gânditorul lui Rodin, a fost justificat de poziţia mâinilor şi de întreaga înfăţişare a figurii orbitale adânci, dând şi ele sugestia că personajul  priveşte în gol, adâncit de gânduri.

Numeroasele   figurine feminine cât şi statueta „Gânditorul” din cultura Hamangia sunt produse locale, create pe loc de oamenii acestei culturi şi nu un rezultat al  schimburilor  intertribale  încă  întâmplătoare.  Cea mai bună dovadă constituind-o prezenţa şi în culturile ulterioare a aceloraşi tipuri de statuete. Aceste figurine reprezintă într-o oarecare măsură modele vii, autentice, ajunse până la noi prin intermediul formelor plastice, artistice, condiţionate desigur de viaţa socială a oamenilor  culturii  Hamangia din a doua jumătate a mileniului IV î.Hr..După 1990 piesele au continuat să trezească interesul făcând parte din toate expoziţiile româneşti din străinătate.

„Perechea de la Hamangia” a fost expus şi după 1990, prima oara în 1992, la Paris, la a treia ediţie a Salonului Internaţional al Muzeelor stârnind din nou un viu interes alături de alte exponate de artă care reprezentau România. Au fost expuse şi în 1994 în expoziţia „Tezaure din România” la Paris, Stockholm, Göttebog, Londra şi în expoziţia „Coifuri de aur, săbii şi tezaure de argint” la Frankfurt am Mein şi la Rotterdam. Mai recent, în 2009-2010 au fost expuse la New York în expoziţia „O lume pierdută a bătrânei Europe: Valea Dunării 5000-3500 î.Hr.” organizată la Institutul de studii a lumii antice. Aici au fost expuse şi piese din Bulgaria şi din Republica Moldova. Statuetele au uimit din nou lumea.

Muzeul Naţional De Istorie a României    Nr. 1665/29. 03. 1995

Domnului Profesor Dumitru BERCIU Domnule Profesor

Ne îndeplinim o datorie de onoare prin a vă comunica următoarele:

Perechea de la CERNAVODĂ (Gânditorul şi soţia lui) descoperite de Domnia-voastră în 1956 în cursul săpăturilor din necropola aparţinând culturii Hamangia de pe dealul Sofia, la a căror restaurare aţi contribuit direct şi pe care le- aţi publicat în diferite periodice sau volume au fost expuse în expoziţia TEZAURE DIN ROMÂNIA, Paris, Stockholm, Göttebog, Londra şi în expoziţia COIFURI DE AUR, SĂBII ŞI TEZAURE DE ARGINT, 1994, Frankfurt am Mein şi Rotterdam.

Primiţi vă rugăm, Domnule profesor, asigurarea deosebitei noastre consideraţii,

Director general

Prof. dr. Radu Florescu

Afnews.ro mulțumește doamnei Prof.univ.dr. Adina Berciu-Drăghicescu pentru acest articol.