Carmen Petrescu: PESAH–פסח (II)

Obiceiuri alimentare

Legile alimentare interzic orice aluat dospit (hameț), care se înlocuiește cu mața (azimă), conform poruncii biblice „Timp de șapte zile, veți mânca azimă. Din cea dintâi zi veți scoate aluatul din casele voastre” „Poporul i-a luat plămădeala înainte de a se dospi”(Exodul, cap.12, 15). Acest lucru se regăsește în Deuteronom(Cap. 16,13) „Șapte zile să nu mănânci pâine dospită (…) căci ai ieșit în grabă din țara Egiptului: așa să faci, ca să-ți aduci aminte toată viața ta de ziua când ai ieșit din țara Egiptului”. Hameț înseamnă toate produsele fermentate din cele cinci soiuri de cereale (grâu, orz, alac, secară și ovăz), ca și orice aliment care conține drojdie.

Masa de seder din primele două seri este alcătuită din trei Mațot, acoperite cu un șervet special, cupe de vin, un platou cu apă sărată, ouă tari și picioare de oaie care simbolizează ofranda de sărbătoare și mielul pascal care se jertfea la Templu, verdețuri amare, amintind de traiul greu din timpul robiei din Egipt, legume verzi și haroset (pastă îndulcită din mere, nuci, scorțișoară și vin, având semnificația mortarului folosit în Egipt pentru confecționarea cărămizilor).

Masa începe cu ouăle tari (simbol al pierderii celor două Temple, al sacrificiilor care se săvârșeau la Templu) și apa sărată. Fiecare mesean trebuie să bea patru cupe cu vin, fiind o masă veselă, de bucurie. Cele patru pahare fac trimitere și la referirea din cartea Exod: vă voi scoate din Egipt, vă voi elibera din sclavie, vă voi izbăvi cu braț puternic și mână întinsă, vă voi lua ca popor al meu.

Printre cele mai răspândite preparate, se numără borșul de sfeclă, prăjiturile din făină mața sau din făină de cartofi, pricomigdalele cu migdale și nucă de cocos, un sos de hrean sau sfeclă, pastă de hrean cu ghimbir și nuci, ouă prăjite, chifteluțe.

În primele două seri de Pesah se ține un seder în timpul căruia se repovestește istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-și obține libertatea, citindu-se din Hagada de Pesah, scopul fiind de a reaminti sau a spune fiecărui evreu cine este, de unde a venit și ce reprezintă. Mesajul puternic din Hagada este încurajarea copiilor de a pune întrebări, iar a părinților de a răspunde.
(Marc Chagall, Seara de Pesah)

La masa de seder există obiceiul de a se așeza un pahar special, pentru Eliahu (profetul Ilie), unul din marii profeți ai poporului evreu. Conform tradiției, el nu a murit, a fost ridicat la cer și a dispărut, întoarcerea sa fiind așteptată și marcând armonia, înțelegerea între popoare. Cupa de vin înseamnă că este așteptat ca oaspete profetul Eliahu devenit sinonim cu Era Mesianică.

Cele șapte feluri tradiționale de mâncare sunt: mața, charoset (nuci măcinate, mere, scorțișoară și miere –simbolizând mortarul folosit de sclavii evrei în Egipt pentru construcțiile Faraonului), ou (ou fiert tare simbolizând viața și renașterea), apa sărată –oul se înmoaie în apa sărată, care simbolizează lacrimile provocate de opresiune, cât și cele produse de bucuria libertății, marror (hrean amar, simbolizând greutățile sclaviei), karpas (cartofi fierți sau ridichi și pătrunjel, care se înmoaie în apa sărată, care simbolizează subnutriția sclavilor evrei, cât și anotimpul nou al primăverii), z’roah (bucată de carne, uneori un os, simbolizând mielul pascal) și care reprezintă salvarea evreilor de către Dumnezeu din sclavia Egiptului.

Cântece tradiționale de Pesah sunt „Ehad mi iodea”(cine știe ce însemnă unu?) –„Cine știe treisprezece? Eu știu treisprezece! Treisprezece sunt atributele Lui Dumnezeu. Douăsprezece sunt triburile lui Israel. Unsprezece sunt stelele (pe care Iosef le-a văzut în vis). Zece sunt Poruncile. Nouă sunt lunile de sarcină. Opt sunt zilele pentru tăierea împrejur. Șapte sunt zilele săptămânii. Șase sunt ordinele Mișnei. Cinci sunt cărțile Torei. Patru sunt mamele lui Israel. Trei sunt patriarhii. (Abraham, Ițac și Iacob ) Două sunt tablele Legii. Unu este Dumnezeul nostru în cer și pe pământ”.

Un alt cântec al cărui mesaj este foarte important este Had Gadia(cântecul iedului) tema fiind că numeroase națiuni au încercat să cucerească poporul evreu, dar nu au reușit, Dumnezeu a dejucat toate planurile acestor națiuni și dreptatea a triumfat.

Hagada de Pesah, așa cum o cunoaștem astăzi, este un volum care cuprinde povestea Exodului, psalmi și cântece, formând tradiția și obiceiurile de Pesah.
Ea a fost introdusă cu aproximativ 2500 ani în urmă, cu scopul de a se conforma versetului biblic din Exodul cap. 13,8 „și îl vei învăța pe fiul tău în acea zi” și cunoaște mai multe variante, în diverse țări, unde sunt comunități de evrei.

Editura Hasefer din București a realizat, în anul 2018, un volum deosebit de frumos, bine documentat și ilustrat „Hagada de Pesah” –Legi de cult, comentarii și tradiții, având ca autori pe Menachem Hacohen și Baruch Tercatin.Sărbătoarea de Pesah esteurmată, la șapte săptămâni, de sărbătoarea Șavuot.În România, anul acesta, arderea hamețului va avea loc pe data de 26 martie, iar ajunul de Șavuot va fipe 16 mai 2021. Despre Șavuot vom vorbi la momentul potrivit.