12 iulie 2021Irina Airinei: Mulțumesc pentru că ați acceptat invitația redacției Anima Fori news. Cum vedeți evoluția Uniunii Ziariștilor Profesioniști și viitorul ei ?
Valentin Uban: Uniunea Ziariștilor Profesioniști a împlinit în ianuarie 2019 un centenar de existenţă, cu unele întreruperi în perioada comunistă și o reactivare în 1990, de când a funcționat neîntrerupt. În ultimii 30 de ani a avut un parcurs destul de sinuos și discret în același timp, urmând traseul impetuos sau imploziv al presei românești. Totuși, în aceste ultime 3 decenii organizația a reușit să atragă membrii breslei și să coaguleze atitudini, idei și proiecte comune, în timp ce alte asociații profesionale similare – SZR, AZR, Clubul Român de Presă, din păcate nu și-au continuat drumul. După ce a reușit să se alăture celorlalte Uniuni de creație din România și să se organizeze ca o adevărată asociație profesională, UZPR are șanse să devină cea mai reprezentativă și coerentă reuniune a jurnaliștilor români.
I. A: Care sunt cele mai importante realizări ale UZPR?
V. U.: Cred că cea mai importantă realizare a Uniunii este aceea că există și că a depăşit proba timpului și a multor evenimente și încercări care au marcat presa românească. Organizația a crescut treptat și astăzi reunește peste 3.500 de ziariști, membri cu drepturi egale și care au aderat la un statut și un cod profesional comun. În ultimii ani statutul Uniunii și codul deontologic au fost revizuite, discutate, votate și aprobate în dorința de a crea un cadru normativ coerent al profesiei. Se lucrează și la alte proiecte, între care Statutul ziaristului profesionist și o Lege a presei, pe care ne dorim ca după elaborare și discutarea în forumurile asociației, să fie lansate în circuitul legislativ.
I.A.: Care sunt valorile de breaslă cele mai importante în opinia dumneavoastră?
V.U.: Valorile breslei sunt multe și variate, dar greu de format și evaluat. Aș începe cu cele individuale, între care educația, cultura generală și pregătirea profesională, care sunt cunoștințe obligatorii și necesare oricărui ziarist profesionist și fără de care nu este capabil să evalueze și aprecieze evenimentele la care este martor și pe care le relatează sau comentează. Apoi sunt cele deontologice, precum onestitatea, preocuparea pentru adevăr și obiectivitatea, la fel de necesare în corecta analiză și prezentare a unui fenomen sau personaj de orice fel. Importante sunt și inspirația, intuiția și talentul de a prezenta, transmite și induce publicului cititor, ascultător și spectator, emoțiile, stările de spirit și împrejurările în care s-au produs evenimentele descrise, și care fac diferența dintre o relatare oarecare și o secvență de viață prezentată de jurnalist. Ar mai fi și unele aparent contradictorii, ca implicarea ziaristului sau a redacției în urmărirea și prezentarea unui caz, până la rezolvarea acestuia, dar și detașarea necesară în abordarea diverselor subiecte, care să ducă la o obiectivitate cât mai mare în prezentarea evenimentelor.
I.A.: Cum vedeți relația cu tinerii ziariști? Bloguri, vloguri, comunicare virtuală…Activăm, deja, în acest spațiu…
V.U.: Exact aici ajungem. Tinerii ziariști, care nu mai încep activitatea în clasicele publicații și redacții de altă dată, se mută în spațiul virtual, unde însă nu mai au la dispoziție colectivele de redacție calificate, analiza şi evaluările din secțiile de presă, secretariatul de redacție și celelalte trepte organizatorice de verificare şi filtrare a unei informaţii sau a unui subiect de presă. Dacă subiectul ales, maniera de prezentare și gradul de implicare, opiniile sau atitudinea autorului deviază de la normele profesionale și deontologice, nu mai este nimeni care să le echilibreze sau corecteze. Dacă autorul nu este bun, capabil și corect, rezultatul va fi viciat, iar publicul va avea parte de un material care poate varia de la incoerență la omisiune sau chiar la manipulare. Şi în plus, eu, ca simplu cititor, câtă încredere pot avea în opiniile şi informaţiile furnizate de un singur om, pe persoană fizică?
I.A.: Sunt metamorfozele presei în ziua de azi o posibilitate sau o necesitate?
V.U.: Metamorfozele presei sunt ale întregii societăți, pe care o urmează de când a apărut și până în ziua de azi. Iată că evoluția tehnologică ne-a oferit azi ecranul tabletei, telefonului sau laptopului, care cred că încheie epoca Gutenberg și reprezintă viitorul comunicării. Probabil că vechile tipărituri de carte sau ziar vor deveni exponatele viitoarelor muzee și toată comunicarea se va face online și pe ecranul electronic, dacă nu vom ajunge cumva și telepați, cine mai știe. Mai complicat este cu metamorfozele de conținut, așa cum se produc astăzi, când presa scrisă se străduiește să supraviețuiască în mediul online, iar audio-vizualul acaparează majoritatea spațiului de comunicare. Asta ar fi bine, dacă rezultatul ar fi unul coerent și profesionist, dar mass-media de azi e tot mai partinică, implicată și subiectivă, iar rezultatul seamănă cu vechea propagandă care furniza adevăruri incomplete, ori chiar partizane și manipulatoare.
I.A.: Ce vă doriți cel mai mult?
V.U.: Cred că îmi doresc ceea ce își dorește fiecare dintre noi, sau cel puțin un om obișnuit: o viață normală, într-o lume normală, care să aibă repere morale, educație, discernământ, pregătire și capacitate profesională. Mă bucur să regăsesc și salut colegi de profesie și de breaslă care își propun și reușesc să realizeze adevărate întreprinderi culturale, suplinind uneori de unii singuri activități pe care altădată le făceau redacții întregi sau chiar edituri adevărate. Mă tem însă că, la modul general, sunt încă foarte mulți printre noi care au cu totul altă atitudine, pregătire și capacitate sau, mai exact spus, nu le au. Iar societatea românească pare că merge uneori la întâmplare, pe poteci necunoscute și nemarcate, singurul reper fiind principiile și bunele practici europene la care, din fericire, am aderat.
Cuminte, adevărat, rezonabil
Felicitări! Ești un adevărat profesionist !
Corect și la obiect . Fiecare punct atins exprimă un tunel al timpului în care s-au produs și ,,surpări,, înlăturate numai cu voința și mai ales crezul adevăratului făuritor de tradiție jurnalistică. Si trebuie să înțelegem că nu a fost deloc ușor!
Câți dintre mai noii jurnaliști mai construiesc o informație pe scheletul cunoscutului șablon: unde, cine, când și cum. Câți?