Din 1867, comunitatea evreilor bucovineni, din ce în ce mai numeroasă, a început să se implice activ în viaţa oraşului, ocupând poziţii importante în activitatea economică, socială şi culturală a urbei. Astfel, doi primari şi cinci rectori ai Universităţii din Cernăuţi au fost evrei.
Amplasată vis-à-vis de Camera de Industrie şi Comerț, Casa Naţională Evreiască este prima clădire ce urma să formeze conturul pieţei Teatrului. Construită în stil eclectic, clădirea are în componenţă detalii clasice (coloane, capiteluri, atlanţi) ce interpretează arhitectural elemente sacre din religia iudaică. Cele două faţade sunt tratate diferit în funcţie de importanţa străzii în lungul căreia se desfăşoară. Faţada spre piaţa Teatrului, chiar dacă e mai îngustă, este mai elaborată, simetrică şi cu o decoraţie mai bogată. Zona centrală a faţadei, proeminentă, are un fronton semicircular susţinut de patru coloane, care, la rândul lor, se sprijină pe atlanţii ce ocupă toată înălţimea etajului I. Sculpturile atlanţilor sunt opera lui Oskar Cherni. Faţada de pe str. Goethe este tratată mai simplu, de asemenea simetric.
Inaugurată în 1908, a fost sediul diverselor organizaţii evreieşti din Cernăuţi până în epoca sovietică, când a devenit casă de cultură pentru muncitorii din industria textilă.
După 1990, comunitatea evreiască a redobândit câteva încăperi, unde a deschis Muzeul de istorie şi Cultură al Evreilor Bucovineni.
Adaugă un comentariu