AFnews
„Scriu apăsat în suflet / Ca totuși să rămână / Frumoasă încântare,/ în limba mea, română…” (Ionel Simota)
Limba română – regina de marți a zilei de 31 August 2021, zi în care mai multe localități din țară au alocat timp și spațiu acestui eveniment devenit tradițional din 2013 încoace. An în care a fost legiferată propunerea legislativă depusă în 2011 de un senator care și-a motivat inițiativa subliniind „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.
Iată-ne opt ani mai târziu, în județul Covasna, numărându-ne printre românii din întreaga țară care au ales să fie parte din această mare sărbătoare a identității și demnității românești, contribuind cu un program cultural-artistic, la care au luat parte scriitori și intelectuali din cele două județe, Covasna și Harghita. Program cultural menit să marcheze importanța zilei de 31 August, o zi care ar trebui trecută cu roșu în calendare pentru că este vorba despre Sfântă noastră Limbă Românească. Fără ea cum am mai vorbi, cum am mai scrie, cum am mai plânge? Cum ne-am mai iubi, alina, alinta? Limba română este buletinul de identitate al românilor de pretutindeni. Prin ea se recunosc, se îmbrățișează și se sărută frații oriunde în lume s-ar afla. Este apa vie din care dacă apuci să sorbi cu nesaț, nu te mai poți lepăda de ea. Cu nesaț au sorbit și scriitorii sosiți la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe, dorind ca prin prezentarea cărților scrise să aducă un omagiu Zilei Limbii Române, în felul lor modest de a spune parcă: am nevoie de tine să te recunosc/ așa simplu/ cum spun mamă și tată/ dor… început și sfârșit/ fără tine nu sunt nimic/ nu știu nimic/ și mai cred că orice pământ aș călca în picioare/ în mine clocotește o singură fântână – Limba Românească (M.A)
Evenimentul a debutat cu un cuvânt de binecuvântare din partea Preacucernicului Preot Ioan Marin – directorul Centrului Ecleziastic – un spațiu aproape sacru, unde limba română a depășit rangul de artă, căci pe rafturile din cele 3 săli stau ticsite mii de cărți de literatură, cercetare, documentare și istorie despre comunitățile românești din Arcul Intracarpatic. Pagini adunate cu grijă și conservate de cei care s-au pus în slujba Limbii Române și a Neamului cinstire, prin râvna cu care în fiecare zi se străduiesc să scoată la lumină lucrări de mare însemnătate pentru acest spațiu geografic, și, prin aportul lor consistent, contribuie la realizarea proiectelor şi manifestărilor cultural-ştiinţifice şi de spiritualitate ortodoxă. Domnia sa ne-a aminti, cu blândețea-i caracteristică, de rolul important al bisericii implicată direct în promovarea limbii române, făcând referire la traducerile cărților de cult ce au fost făcute în limba română. Rol care, iată, și-l păstrează și în zilele noastre, când atât în unele localități din țară, cât și în marea străinătate, limba română se aude rostită doar în bisericile ortodoxe. Exprimându-și bucuria de a ne avea oaspeți în acestă zi de „sărbătoare a identității și demnității neamului creștinesc”, preotul Ioan Marin, ne-a îndemnat „să ne bucurăm astăzi, aducându-ne aminte, că în dulcele grai românesc, mamele noastre ne-au învățat prima rugăciune.” Moment în care cred că fiecare dintre noi și-a amintit de mâna duioasă a mamei sau a bunicii care ne-a învățat să împreunăm cele trei degete și să spunem la sfârșitul rugăciunii:„În numele Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh. Amin.”
Prof. Ioan Lăcătușu, în intervenția domniei sale, a prezentat o parte din activitățile desfășurate la Centrul Ecleziastic, amintind printre altele: cel mai recent nr. al revistei „Grai Românesc”, editat de Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, ajunsă la nr. 90, cele două publicații ale județului, „Condeiul Ardelean” și „Mesagerul de Covasna”. Precizând că, continuitatea celor două publicații se datorează „intervenției noastre, a societății civile, respective a FCRCHM” care în urma discuțiilor au reușit să le prindă „într-un proiect în cadrul proiectelor cofinanțate de Secretariatul General al Guvernului.” Au fost menționate și: anuarul „Acta Carpatica”, un volum din colecția „Profesioniștii noștri” – colecție dedicată intelectualilor din cele trei județe care mai are în lucru cinci volume, din cele 320 câte au fost tipărite la Editura Eurocarpatica, Grai Românesc, Ștefadina și la celelalte edituri partenere.
Manifestarea moderată de poetul Ionel Simota din Miercurea Ciuc a continuat cu prezentarea volumelor anunțate în program: Mihai Trifoi, Pe drumul speranței. Articole, traduceri, comentarii și opinii, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2021; Ana Alina Ciorici-Costache, Dialoguri de suflet, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2021; Ghiță Baciu, Puii de brad, ediția a doua revizuită și adăugită, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2020, ediție îngrijită de Petre Străchinaru și Constantin Stanca; Viorel Sălăgean, Paradigma înstrăinării, Editura Studia, Cluj-Napoca, 2021; Pr. Antonie Vasile Tămaș Delavâlcele, Corul Bărbătesc „Voievozii Munților” – glasul iubirii de țară, Editura Rotipo, Iași, 2021; Adrian Gheorghiu, Trecute lumini și umbre. Răzeși – urmașii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2020, ediție îngrijită de Traian Petre Gheorghiu, prezentată de Diana Gheorghiu; Ionel Simota, Trilogie: Lecții cu fluturi, sentimente cu păsări și mirări, Editura Artprinter, Sfântu Gheorghe, 2021, și audio-book-ul Mirări; Mihaela Aionesei, Cerul de la capătul scării, Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2021.
Pentru că am considerat necesară implicarea și promovarea tinerelor vlăstare în activitățile noastre, care prin puterea exemplului pe care-l văd și-l aud, ar putea continua peste ani și ani strădaniile noastre, ale celor mai „înțelepți, nu bătrâni”, vorba prof. Ioan Lăcătușu, am adus la acest eveniment un invitat surpriză. Pe micuța Anastasia Elena Cosneanu din Ojdula, elevă în clasa întâia la Școala Gimnazială din Brețcu, unde face naveta pentru a studia la secția cu predare în Limba Română. Anastasia este câștigătoare a premiului întâi la Concursul de recitări dedicat anul trecut Limbii Române, premiul întâi la Concursul dedicat poetului Mihai Eminescu, amândouă organizate de Asociația GRIT din orașul Covasna, și nu în ultimul rând, un premiu întâi la categoria ei de vârstă, la un Concurs Național de recitări organizat la Piatra Neamț, unde a obținut Trofeul „Festivalul Primăverii”. Micuța artistă, care studiază de câțiva ani și pianul, a impresionat și stârnit un val de aplauze, atât pentru interpretare cât și pentru poemul ales, intitulat „Limba Română” aparținând poetului patriot Corneliu Vadim Tudor. Poem-îndemn cu care voi încheia scurta și modesta mea prezentare a Zilei Limbii Române organizate la Sfântu Gheorghe, mulțumind prof. Ioan Lăcătușu și echipei sale pentru organizarea acestei manifestări care a adus bucurie și lumină în sufletele tuturor.
„Pentru această limbă a curs sânge/Pentru această limbă s-a murit./E limba-n care Creştinismul plânge/În fiece biserică sau schit.
Eroică e limba cea română/A rezistat prin anii cei mai grei./Cuvinte din retorica păgână/Ea a topit în creuzetul ei.
Nu-mi place să vorbesc în limbi străine/Deşi le ştiu şi chiar le preţuiesc./Fiţi demni, urmaşi de legiuni latine,/De acest vechi veşmânt împărătesc.” *fragment din poemul„ Limba română” de Corneliu Vadim Tudor
„Implicată tinerește și gândind românește” este și motto-ul Asociației GRIT pe care o coordonează prof.drd. Florentina Teacă care a pregătit festivitatea de premiere a Concursului de Creație Literară dedicat Limbii Române (poezie și proză – eseu) cu tema „Limba română e coloana vertebrală a Neamului”. Felicitări atât premianților cât și organizatorilor pentru prinosul adus Limbii Române, într-o frumoasă zi de sărbătoare. Iată și premianții acestei prime ediții: Anastasia Elena Cosneanu, Maria Anastasia Subțirelu, Elisa Macovei, Anca Macovei, Elena Vlaicu, Costin Vlaicu, Andreea Moroian, Nicolae Moroian și Angelica Leu. Frumoasa manifestare organizată cu prilejul Zilei Limbii Române face parte dintr-un program cultural prioritar realizat cu sprijinul Orașului Covasna. Sfintei noastre Maici Limba Română, nădăjduim oșteni demni până la moarte să-i fim, urmând modelul de rezistență al înaintașilor noștri care „și-au apărat mai mult limba și identitatea, decât viață.”
Adaugă un comentariu