Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, ediţia a XXVII-a, va avea loc la Izvoru Mureșului

În zilele de 24-25 septembrie a.c., la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului și Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, din jud. Harghita, în organizarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”, Asociației Ștefadina din București, în parteneriat cu Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Tg. Mureș, Institutul de Istorie „George Barițiu” Cluj-Napoca, Centrul European în Probleme Etnice (instituții din subordinea Academiei Române), Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei și Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), se vor desfăşura lucrările celei de a XXVII-a ediții a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie. Manifestarea este organizată cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României prin Serviciul de Dezvoltare Comunitară.

Deschiderea sesiunii va avea loc la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, vineri, 24 septembrie 2021, ora 14.00, cu un cuvânt de binecuvântare al Preasfințitului ANDREI, Episcopul Covasnei și Harghitei și cuvinte de salut din partea reprezentanților administrației publice locale și a organizatorilor.

Lucrările sesiunii se vor desfășura în plen și pe secțiunile: Istorie, Sociologie și Etnografie, Cultură românească, Colecţii şi colecţionari și Mediul asociativ – exemple de bună practică. La ediția din acest an a sesiunii participă peste 80 de cercetători, academicieni, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhiviști, profesori, preoți, oameni de cultură, din peste 25 de localități, din întreaga țară (București, Tg. Mureș, Cluj-Napoca, Brașov, Iași, Bacău, Timișoara, Ploiești, Constanța, Reghin, Miercurea Ciuc, Topliţa, Sfântu Gheorghe, Tg. Secuiesc, Covasna, Gheorghieni, Vama Buzăului, Cerașu, Măieruș, Bixad, Lunca Bradului, Voșlobeni, Valea Mare, Subcetate, Vâlcele, Bod ș.a.). Peste jumătate dintre participanții la lucrările sesiunii sunt doctori și doctoranzi în științe socio-umane. Un număr de 60 de conferențiari au participat la aproape toate cele 26 de ediții sau la cea mai mare parte a acestora, constituind, astfel, o comunitate științifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniți în jurul unui obiectiv generos: cunoașterea istoriei, culturii și spiritualității românilor din sud-estul Transilvaniei și integrarea acesteia în istoria națională. Un număr de 20 de conferențiari participă pentru prima dată la ediția din acest an a sesiunii, majoritatea dintre ei fiind tineri cercetători, specializați în domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei și culturii românești.

De remarcat este participarea distinșilor istorici, etnografi, sociologi și cercetători din cadrul următoarelor instituţii de ştiinţă şi cultură: Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române din București, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române din Tg. Mureș, Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române din Bucureşti, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române – Filiala Iaşi, Institutul de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” al Academiei Române din București, Academia Oamenilor de Știință Bucureşti, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești, Universitatea „Hyperion” București, Fundația Europeană Titulescu, Secretariatul de Stat pentru Culte Bucureşti, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Asociația Ștefadina din București, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand”, Muzeul Banatului Timişoara, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Primei Școli Românești din Brașov, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Biblioteca Municipală „Petru Maior” Reghin, Despărţămintele ASTRA Cluj, Covasna, Harghita și Buzăul Ardelean, precum și din alte muzee, arhive, asociații culturale și cunoscuți seniori ai cercetării în domeniul științelor socio-umane.

În cadrul ediţiei din acest an, pe lângă temele tradiţionale referitoare la istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, vor fi dezbătute teme privind asigurarea cadrului legislativ și instituțional pentru integrarea teritoriilor alipite la Țara Mamă, după anul 1918 și aspecte actuale ale conviețuirii interetnice din județele Covasna, Harghita și Mureș.

Lucrările ediției din acest an a sesiunii sunt dedicate memoriei istoricului Vasile Lechințan, din Cluj-Napoca, cunoscut cercetător al istoriei, culturii și spiritualității românești din Arcul Intracarpatic.

În acest sens, va fi prezentată teza de doctorat a istoricului, cu tema Revoluția de la 1848-1849, în Comitatele Cluj, Turda și Scaunul Arieș, ediție îngrijită de Ioan Bolovan și Ela Cosma, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2021, și comunicările: Aspecte din opera istoricului Vasile Lechințan văzute prin prisma sociologiei (Narcis Rupe, București); Ultimele interviuri cu istoricul Vasile Lechințan (Mihai Groza, Miercurea Ciuc); Vasile Lechințan și legăturile sale cu românii din județele Mureș, Harghita și Covasna (Valeriu Tănase, Agapia), Dr. Vasile Lechințan – semne de cinstire (Erich Mihail Broanăr, Sfântu Gheorghe), Vasile Lechințan, amprente asupra familie (Monica Creț, Cluj-Napoca, din partea familieei istoricului Vasile Lechințan).

Păstrând formatul tradițional al sesiunii, în program vor fi prezentate noi apariții editoriale, printre care volumele: Profesioniștii noștri 31. Dumitru Preda, la 70 de ani. De la istorie la diplomație, în serviciul Neamului românesc, ediție coordonată de Dr. Ioan Lăcătușu și îngrijită de Vasile Stancu și Ciprian Hugianu, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2021; Anton Coșa, Comunitățile catolice din Moldova. Repertoriu enciclopedic ilustrat, Onești, Editura Magic Print, 2021; Ioan Vlad, Lupșa și ispita turismului, Editura Pastel, Brașov, 2021; Contribuția Armatei României și a elitelor la apărarea și recunoașterea internațională a Marii Uniri (1919-1920)”, coordonatori Dan Prisăcaru, Petre Otu, Marius Iorgulescu, Editura Militară, 2020; Aurel I. Vița, Voșlobeni, istorie și tradiții străbune, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2021, cu o prefață de Mihai Suciu; Virgil Pană, Momente de teatru românesc la Târgu-Mureș consemnate de teatrologul Ioan Chereji, Târgu-Mureș, Editura Ardealul 2020; Doina Pană, Florile iubirii înflorite. Fiori d`amore sbocciato, Editura Ecreator, Baia Mare, 20211; Alin Spânu, Informații, propagandă și contraspionaj în Transilvania, Ungaria și Banat (1918-1920), Editura Militară, București, 2020; Gheorghe Calcan, Din modernitate spre contemporaneitate. O viziune asupra devenirii naționale și locale, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2020.

Programul sesiunii cuprinde și vernisarea expozițiilor: Presa românească din județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune, din perioada interbelică și Expoziția de icoane realizate de Gheorghe AVRAM, din comina Valea Mare, jud. Covasna

Comunicările prezentate în cadrul sesiunii vor fi publicate în revista Acta Carpatica nr. 8/2021, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita de sub egida Academiei Române și Asociația Stefadina din București.

Biroul de presă al CESCH