Alexandra Radu: Diego Fusaro, un fenomen al filosofiei contemporane

Dublă lansare a Fundației România de Mâine și a Universității TESEO din Italia:

MINERVA, Revistă de Istorie și Filosofie, nr. 1 (septembrie 2021) și volumul

ESEURI NONCONFORMISTE DIN ISTORIA FILOSOFIEI de DIEGO FUSARO apărut la Editura Fundației România de Mâine

Invitata noastră este doamna Alexandra Radu, profesor de limba română la Universitatea TESEO, Italia.

Irina Airinei: Care este principalul dumneavoastră obiect de activitate?
Alexandra Radu: Predau limba română studenților italieni interesați s-o învețe. În 2019 am încheiat un protocol de colaborare cu Universitatea „Spiru Haret” atât în vederea derulării unor programe de pregătire commune pentru studemnți (Școală de vară, Școală de iarnă, etc), cât și pentru derularea unor proiecte de cercetare și promovare reciprocă. La semnarea acordului au fost prezenți reprezentanți ai Universității din Italia, dl. Amodio, dna. Melina Allegro și subsemnata, dar și profesori români ai Universității ”Spiru Haret” și reprezentanți ai Editurii Fundației România de Mâine: Prof. univ. dr. Făiniși Florin, preşedintele Senatului Universităţii Spiru Haret, conf. univ dr. Aurelian Băluţă – Facultatea de Ştiinţe Economice, Constantin Savu, director al Tipografiei Mass-Media.
Din fericire, acordul nostru s-a concretizat, am tradus, cu ajutorul Editurii „România de Mâine”, a apărut în limba italiană volumul domnului Mircea Coșea, „România în Zodia Cocoșului de foc” precum și cartea domnului Stefano Amodio „Ca frunzele în vânt” despre flexibilitatea pieței muncii, este o carte extraordinară pe care o recomand tuturor. Au urmat multe alte experiențe editoriale, de asemenea am avut și evenimente comune și online și fizic, am organizat, de exemplu, online, lansarea traducerii cărții domnului ambasador Nicolae Mareș „Regina Maria, o stea pe cerul românesc” de care italienii au fost extrem de interesați și am reușit, în felul acesta, să popularizăm, încă o data, figura Reginei, peste hotare și să ne exprimăm dragostea și recunoștința față de ceea ce a făcut ea pentru poporul nostru. Institutul și Universitatea TESEO sunt situate la San Cipriano lângă Salerno. Avem și munte și mare, avem o perspectivă frumoasă și la propriu și la figurat. Prin platforma Erasmus dorim să facem schimburi de studenți cu Universitatea „Spiru Haret”. Noi suntem universitate de limbi străine, vom face mediere lingvistică, acesta este obiectul nostru de activitate așa cum l-au definit cei de la ministerul Educației din Italia. Vom realiza proiecte de schimb cultural și de colaborare intense și schimb de studenți cu Universitățile partenere din în București.
Stefano Amodio este psiholog, l-a cunoscut pe filosoful Diego Fusaro acum 4 ani și de atunci au proiecte împreună. Diego predă la institutul nostru seminarii cu privier la globalizare, Filosofia comunicării politice și procesele comunicării.

I.A.: Despre cartea lansată azi pe care ați tradus-o ce ne puteți spune?
A.R.: În calitate de traducător, îl găsesc surprinzător pe autorul Diego Fusaro.

El este și filosof, dar este și lingvist. În cartea tradusă acum, autorul se raportează mereu la bibliografie, având acel reflex filologic al citatului. E o provocare din acest punct de vedere. Folosește conceptele filosofice definindu-le, redefinindu-le prin limbajul lui propriu și își creează propriile concept iar, pe de altă parte el reinterpretează întreaga filosofie prin filosofia greacă. Încearcă, prin intermediul acelor concepte, să redefinească tot ceea ce trăim noi acum. Și e fascinant. El are o teorie care se numește „veterolingua”, vorbește despre identitatea lingvistică, identitatea prin limbaj. A studiat filosofia în Germania și își traduce singur lucrările în germană, știe perfect limba greacă și vine cu citate în original în sprijinul afirmațiilor sale.

I.A.: Care e ideea cea mai apropiată de sufletul traducătoarei acestei cărți?
A.R.: Am rămas cu ideea că istoria nu este o înșiruire de evenimente, ci un șir de trăiri pe care noi trebuie să le dăm mai departe și să le reinterpretăm mereu pentru generațiile care urmează.

Un interviu de Irina Airinei