ACAD. IOAN AUREL POP: REMEMORAREA PERSONALITĂȚII LUI MOSES GASTER LA ACADEMIA ROMÂNĂ

Prin lunile mai-iunie ale acestui an, în cadrul unei corespondențe electronice de suflet, pe care o port de ani buni cu profesorul dr. Jean Askenasy, membru de onoare din străinătate al Academiei Române, Domnia Sa mi-a atras atenția că s-ar putea organiza la Academie sau într-un institut de specialitate al instituției noastre un colocviu închinat vieții și operei lui Moses Gaster.

(Acad. Jean Askenasy)

Am îmbrățișat îndată ideea, am expus-o colegilor mei din Biroul Prezidiului Academiei care au fost, în unanimitate, de acord. Pentru organizarea cât mai bună, am apelat, ca și altădată, la Secția de filologie și literatură a Academiei și la Muzeul Național al Literaturii Române, menite, prin profilurile lor, să cunoască cel mai bine specificul vieții și activității eruditului menționat.

Acum 165 de ani, se năștea la București Moses Gaster (1856-1939). Acest viitor mare savant, filolog, istoric literar, publicist, rabin, a fost, deopotrivă, un activist civic, promotor al emancipării evreilor din România și un creator de mari valori spirituale. În anul 1929, a fost ales membru de onoare al Academiei Române, titlu pe care „l-a onorat până în ultima zi a vieții sale”, sfârșită la 30 mai 1939. În anul 1936, a donat Academiei Române întreaga sa colecție de cărți vechi și manuscrise de interes românesc.

Moses Gaster a studiat la București, la Breslau (Wroclaw) și Leipzig, luându-și doctoratul la Halle, cu o teză de lingvistică romanică. A militat pentru ca recunoașterea independenței României de către marile puteri să fie condiționată de acordarea cetățeniei și a tuturor drepturilor civile necreștinilor.

A elaborat studii de filologie, participând la „Junimea” și fiind în legături strânse cu intelectuali de marcă precum Alexandru Odobescu, Alexandru Macedonski, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Grigore Tocilescu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu. A făcut parte din mișcarea sionistă, organizând, în Palestina, primele două așezări cu evrei români. În urma unor împrejurări speciale, pe fondul unor regretabile manifestări antisemite și al unor raporturi personale încordate, de inamiciție, cu D. A. Sturdza, a fost obligat să părăsească România în 1885.

În exil, la Londra, și-a continuat activitatea militantă în favoarea evreilor, dar și pe cea științifică, în favoarea culturii românești: studii de limbă și de literatură populară română, romanitatea românilor, istoria evreilor din România. După șase ani de exil (1885-1891) a primit cetățenia română, a fost decorat și invitat de regele Carol I să se întoarcă în țară; nu a revenit definitiv, dar a colaborat cu lumea academică românească, cu autoritățile române. A deținut importante funcții academice, în calitate de președinte al Societății de Folclor (Folklore Society), președinte al Societății Istorice Evreiești (Jewish Historical Society), vicepreședinte al Societății Regale Asiatice (Royal Asiatic Society) și membru al multor altor societăți științifice. În toate locurile prin care s-a mișcat a fost un mesager al latinității limbii române și al originalității literaturii populare românești, contribuind la cunoașterea culturii noastre în plan internațional, la integrarea creațiilor românești în cultura universală.

A fost un mare intelectual de factură europeană, un vizionar care a contribuit la crearea statului evreiesc pe locurile sale istorice și un mare studios al culturii, limbii și literaturii române. Contribuțiile sale care au sistematizat creația populară românească sunt valabile și astăzi. Academia Română a fost onorată să aibă o asemenea personalitate printre membrii săi.

2 comentarii

  • Articolul scris de Președintele Academiei Române Profesorul în Istorie Ioan Aurel Pop despre savantul român Moses Gaster, care a stabilit în mod științific irevocabil latinitatea limbii române, este dovada ultimativa a nulității dictonului filosofului Nae Ionescu: ”un evreu poate fi un român bun, dar niciodată un român”. Rabinul Moses Gaster rămâne în Panteonul Culturii Române un „român„.

    Semnează Jean-Jacques Askenasy membru de onoare al Academiei Române

    • LA COAFORUL DIN CARTIER, ÎNTÂLNESC O RUDĂ APROPIATĂ CU NUMELE DE GASTER.
      ȘI EU MĂ NUMĂR PRINTRE ADMIRATORII LUI MOSES GASTER ȘI MĂ BUCUR CĂ ACAD.JEAN ASKENASY CÂT ȘI PREȘEDINTELE ACADEMIEI ROMÂNE IOAN AUREL POP L-AU ADUS ÎN DISCUȚIE.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.