Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie” – o prestigioasă manifestare cultural-științifică

Izvoru Mureşului, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”: Dacă nimeni nu trage învăţăminte în urma semnalelor de alarmă trase în urma acestor sesiuni, atunci s-ar putea ca peste câteva decenii doar „pe cruci să fie nume româneşti aici, în zona noastră”

Zeci de cercetători, academicieni, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi, oameni de cultură, din peste 25 de localităţi din întreaga ţară, au participat, vineri şi sâmbătă, la Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, ediţia a XXVII-a, care s-a desfăşurat la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului.

În deschiderea lucrărilor sesiunii, Preasfinţitul Părinte Andrei, episcopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, a atras atenţia, încă o dată, asupra situaţiei delicate a românilor din această parte de ţară şi a mulţumit celor prezenţi pentru că în fiecare an, în urma acestor manifestări, se trage un semnal de alarmă în acest sens, în special către guvernanţi.
PS Andrei: Biserica şi şcoala au fost cele două instituţii care au plămădit oameni de elită ai societăţii. Ele sunt astăzi lovite din plin. „Ne bucurăm tare mult de prezenţa dvs., pentru că sunteţi elita istoriei româneşti la ora actuală. De ce vă spun lucrul acesta, elita istoriei? Tot ce aşezăm în pagină în zilele acestea la Izvoru Mureşului este dragostea frăţiilor voastre de a trage un semnal de alarmă – şi în special guvernanţilor – despre situaţia românilor din Arcul Intracarpatic, despre situaţia, am spune noi, destul de delicată a acestor locuri şi în special asupra învăţământului românesc, asupra locurilor de muncă şi asupra a tot ceea ce se cheamă românism aşezat în port popular, în graiul dulce românesc şi în tot ceea ce numim noi familie creştină”, a punctat PS Andrei.

„Eu vă mulţumesc pentru dragostea cu care aţi răspuns invitaţiei noastre, de a fi astăzi (aici – n.n.) şi în mod deosebit îi mulţumesc dlui prof. Ioan Lăcătuşu (n.n. – directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita) pentru bucuria de a vă revedea pe fiecare dintre frăţiile voastre, bucuria de a ne revedea şi a ne reîntâlni în această oază de spiritualitate a Izvoru Mureşului, în care clopotele Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului bat pentru neam, pentru ţară şi pentru tot ceea ce aşezăm noi în filele istoriei. Vedeţi, frăţiile voastre, întotdeauna biserica şi şcoala au fost cele două instituţii care au plămădit oameni de elită ai societăţii. Ele sunt astăzi lovite din plin. De aceea mă bucur că sunteţi în primul rând creştini buni, nu mai vorbim de profesionalism, cercetători buni, profesori de istorie buni şi, aşa cum spunea dl prof. Lăcătuşu, elita istoriei româneşti astăzi este la Izvoru Mureşului”, a mai spus episcopul Covasnei şi Harghitei.

Primarul comunei Voşlăbeni, de care aparţine administrativ staţiunea Izvoru Mureşului, Mihail Tinca, a atras, la rândul său, atenţia că, dacă nimeni nu trage învăţăminte în urma semnalelor de alarmă trase în urma acestor sesiuni de comunicări ştiinţifice, atunci s-ar putea ca peste câteva decenii doar „pe cruci să fie nume româneşti aici în zona noastră”.
„Ştiu că de fiecare dată la sfârşitul acestor sesiuni (…) concluziile au fost bine conturate şi au fost trimise unde trebuie, spre guvernanţii noştri. Rezultatele au fost… mai aşa şi aşa. Dacă nu se va trage un semnal de alarmă, dacă prin cuvântul dvs., care probabil e cel mai preţios, nimeni nu trage învăţăminte, s-ar putea ca peste câteva decenii cam pe cruci să fie nume româneşti aici în zona noastră. Sper ca munca dvs., pe care o depuneţi aici, să se concluzioneze în ceva care să ne ajute să rămânem în continuare”, a spus primarul comunei Voşlăbeni.
În judeţele Covasna şi Harghita, „nu numai din punct de vedere numeric populaţia este modestă, este mai puţină în comparaţie cu a concetăţenilor”, dar şi „cercetătorii implicaţi în cercetarea istoriei, culturii, civilizaţiei româneşti” din această zonă sunt foarte puţini.

Directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lăcătuşu, unul dintre principalii organizatori ai manifestării, a amintit că această sesiune de comunicări ştiinţifice se organizează, de 27 de ani, în 25 septembrie, ziua în care s-a înfiinţat Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei – 25 septembrie 1994 – „instituţie divino-umană fundamentală pentru păstrarea şi afirmarea identităţii româneşti în zonă” şi ziua în care a fost înscăunat ÎPS Ioan (actualul mitropolit al Banatului) în fruntea eparhiei.
Dr. Ioan Lăcătuşu a subliniat că, de 27 de ani, „cu toate greutăţile şi cu toate problemele, nu a fost an în care să nu organizăm sesiune”. De asemenea, acesta a arătat că „de trei ani încoace am scăpat de povara cofinanţării”, şi ediţia din acest an a sesiunii fiind cofinanţată de Secretariatul General al Guvernului, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară.
Directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita a mai punctat că în judeţele Covasna şi Harghita „nu numai din punct de vedere numeric populaţia este modestă, este mai puţină în comparaţie cu a concetăţenilor”, dar şi „cercetătorii implicaţi în cercetarea istoriei, culturii, civilizaţiei româneşti” din această zonă sunt mult mai puţini. Tocmai de aceea prezenţa cercetătorilor din întreaga ţară la această sesiune este foarte importantă.

În cadrul ediţiei din acest an, pe lângă temele tradiţionale referitoare la istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, au fost dezbătute teme privind asigurarea cadrului legislativ şi instituţional pentru integrarea teritoriilor alipite la Ţara Mamă, după anul 1918 şi aspecte actuale ale convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

Pe lângă aceste teme, ediţia din acest an a fost dedicată „iubitului nostru prieten, istoricul Vasile Lechinţan”, din Cluj-Napoca, cunoscut cercetător al istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din Arcul Intracarpatic. „Pe lângă sute de lucrări monografice din Transilvania care poartă muncă lui Vasile Lechinţan, retrocedările, problema optanţilor (…) mai presus de toate este dragostea arătată cercetării istoriei românilor din această parte de ţară. Sunt mulţi, mulţi oameni, profesori şi oameni cu buletin de Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc care ar fi putut să cerceteze istoria locală şi nu au făcut-o. Vasile (Lechinţan – n.n.), cu timp sau fără timp, pentru că nu ştia să spună nu, şi-a neglijat sănătatea, şi-a neglijat proiectele lui şi a fost alături de noi”, a spus dr. Ioan Lăcătuşu.

Lucrările sesiunii din acest an s-au desfăşurat în plen şi pe secţiunile: Istorie, Sociologie şi Etnografie, Cultură românească, Colecţii şi colecţionari şi Mediul asociativ – exemple de bună practică.

Prof univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române: „Cu toate păcatele (…) faţă de, nu Transilvania, faţă de întreaga ţară, Bucureştiul trebuie să rămână locul unde răsare şi trebuie să răsară până-n vecie soarele pentru toţi românii, indiferent că ne place sau nu”. În plen, prof univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române şi director al Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, a prezentat comunicarea „Nicolae Iorga şi instituţiile culturale româneşti din Transilvania”.

În intervenţia sa, prof univ. dr. Ioan Bolovan a amintit şi de formula lansată de scriitorul Ioan Slavici: „Soarele pentru toţi românii la Bucureşti răsare”, „pe care va trebui să o avem şi astăzi şi mâine şi pentru totdeauna în vedere, pentru că nu se poate altfel, cu tot centralismul care ne deranjează astăzi poate pe unii şi pe alţii”. „Cu toate păcatele (…) faţă de, nu Transilvania, faţă de întreaga ţară, Bucureştiul trebuie să rămână locul unde răsare şi trebuie să răsară până-n vecie soarele pentru toţi românii, indiferent că ne place sau nu. Formule de descentralizare financiară etc. putem să discutăm, dar altfel o atomizare a statului român, cu formula aceasta atât de intens vehiculată în ultima vreme a regionalizării, a autonomiei unor provincii istorice, ascunde în fapt foarte multe capcane, de care, dacă nu suntem conştienţi, riscăm să cădem în mrejele unor pescuitori în ape tulburi, care nu au alt interes decât destabilizarea şi, în ultimă instanţă, fragmentarea statului român, aşa cum s-a întâmplat din păcate în urmă cu 81 de ani, în vara anului 1940”, a spus prof. univ. dr. Ioan Bolovan, răspunzând astfel şi unei remarci venite din partea unui alt participant la manifestare.

Tot în plen, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, director al Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” din Târgu Mureş, a prezentat lucrarea „Octavian Codru Tăslăuanu şi revista Luceafărul”,

iar prof. univ. dr. Dumitru Preda, istoric şi diplomat, fost ambasador al României în Cuba, comunicarea „Ioan Ursu, o Conştiinţă luptătoare în serviciul Neamului Românesc”.
„Din aceste file de viaţă, trăite în vremuri tensionate şi de construcţie a unei ţări, care nu se dorea să fie numai modernă, liberă şi independentă, se cerea să fie reunită, au ieşit acele conştiinţe luptătoare, care nu numai că au afirmat, dar ceea ce este important, au acţionat pentru realizarea acestor deziderate naţionale. Astăzi, din păcate, nu mai avem decât în unele locuri şi izolat aceste afirmări de gândire şi de voinţă românească, în schimb avem laşităţi, lipsă de curaj în afirmarea (de gândire şi de voinţă românească – n.n.). De aceea este bine ca noi, istoricii, profesorii, să aducem mereu în atenţia tuturor generaţiilor, nu numai celor tineri, aceste figuri de luptători pentru un ideal, ca prin exemplul lor să insuflăm acel curaj necesar pentru fiecare cetăţean al acestui pământ pe care îl numim România”, a argumentat prof. univ. dr. Dumitru Preda.

Tot în plen au mai susţinut prezentări prof. univ. dr. Radu Baltasiu, din Bucureşti – „Argumente pentru o atitudine conservatoare (Ce înseamnă a fi conservator?)”,

prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop şi conf. univ. Olimpiu Aurelian Sabău-Pop, ambii din Târgu Mureş – „Momente importante de legiferare după Marea Unire: Reforma Agrară din anul 1921, Constituţia României din anul 1923 şi Legea administraţiei din România din anul 1925”, precum şi Narcis Rupe, Bucureşti, „Aspecte din opera istoricului Vasile Lechinţan văzute prin prisma sociologiei”.
Peste jumătate din participanţi au fost doctori sau doctoranzi în ştiinţe socio-umane.

Dintre participanţii la această manifestare, din Bucureşti, Tg. Mureş, Cluj-Napoca, Braşov, Iaşi, Bacău, Timişoara, Ploieşti, Constanţa, Reghin, Miercurea Ciuc, Topliţa, Sfântu Gheorghe, Tg. Secuiesc, Covasna, Gheorgheni, Vama Buzăului, Ceraşu, Măieruş, Bixad, Lunca Bradului, Voşlăbeni, Valea Mare, Subcetate, Vâlcele, Bod ş.a., peste jumătate sunt doctori şi doctoranzi în ştiinţe socio-umane. Totodată, majoritatea conferenţiarilor au participat la aproape toate cele 26 de ediţii sau la cea mai mare parte a acestora, „constituind, astfel, o comunitate ştiinţifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniţi în jurul unui obiectiv generos: cunoaşterea istoriei, culturii şi spiritualităţii românilor din sud-estul Transilvaniei şi integrarea acesteia în istoria naţională”, după cum aprecia dr. Ioan Lăcătuşu. Conform acestuia, un număr de 20 de conferenţiari au participat pentru prima dată la ediţia din acest an a sesiunii, majoritatea dintre ei fiind tineri cercetători, specializaţi în domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei şi culturii româneşti.

Comunicările prezentate în cadrul sesiunii vor fi publicate în revista Acta Carpatica nr. 8/2021, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita de sub egida Academiei Române şi Asociaţia Ştefadina din Bucureşti.

După cum am amintit, lucrările ediţiei din acest an ale sesiunii au fost dedicate memoriei istoricului Vasile Lechinţan. În acest sens a fost prezentată, în cadrul lansărilor de carte, teza de doctorat a istoricului, cu tema Revoluţia de la 1848-1849, în Comitatele Cluj, Turda şi Scaunul Arieş, ediţie îngrijită de Ioan Bolovan şi Ela Cosma, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2021, şi comunicările: Ultimele interviuri cu istoricul Vasile Lechinţan (Mihail Groza, Miercurea Ciuc); Vasile Lechinţan şi legăturile sale cu românii din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna (Valeriu Tănase, Agapia); Dr. Vasile Lechinţan – semne de cinstire (Erich Mihail Broanăr, Sfântu Gheorghe); Vasile Lechinţan, amprente asupra familiei (Monica Creţ, Cluj-Napoca, din partea familiei istoricului Vasile Lechinţan).

În cadrul manifestării au fost prezentate noi apariţii editoriale şi au fost vernisate expoziţiile: Presa românească din judeţele Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, din perioada interbelică şi Expoziţia de icoane realizate de Gheorghe AVRAM, din comuna Valea Mare, jud. Covasna.

Ediţia a XXVII-a a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie” a fost organizată de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Asociaţia Ştefadina din Bucureşti, în parteneriat cu Institutul de Istorie „George Bariţiu” Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” Târgu Mureş, Centrul European în Probleme Etnice (instituţii din subordinea Academiei Române), Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. Manifestarea a fost organizată cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României prin Serviciul Dezvoltare Comunitară.

Informația Harghitei, 28.09.2021

Consemnare de ŞTEFAN PĂTRÎNTAŞ
Foto: Irina Airinei