Mihai Nicolae și Maria Găitan Mozes lansați la Chișinău… „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris… ”

Asociaţia interetnică ANIMA FORI anunţă:

Luni, 18 octombrie, Biblioteca Municipală B.P. HASDEU din Chișinău, Republica Moldova, va găzdui prezentarea a doi autori români:

la orele 14,30 va avea loc lansarea cărții CĂLĂTORII IDENTITARE (ROMÂNII MEGIEȘI) de dr. MIHAI NICOLAE, volumul I, apărut la Editura UNIVERSUL ACADEMIC, București, octombrie, 2021.

Cartea de față este dedicată românilor megieși ale căror comunități se află în vecinătatea României urmărind „biografia” locurilor și „descrierea” oamenilor. Acest prim volum prezintă : Ținutul Herța, Transnistria, românii de la est de Bug, Sudul Basarabiei (Bugeac ), românii din Bulgaria și românii din Banatul sârbesc ( Voivodina ).

MIHAI NICOLAE este doctor în științe juridice al Universităţii Bucureşti. Coordonează activitatea organizaţiei non-guvernamentale Institutul „Fraţii Golescu” pentru relaţii cu românii din străinătate.

Eveniment editorial binevenit, volumul „Călătorii identitare. Românii megieşi” reprezintă prima sinteză documentară apărută în ultimii 86 de ani, dedicată colectivităților naționale din vecinătatea României. Cartea îşi propune să familiarizeze cititorul cu aspecte neştiute, ori uitate, pur şi simplu. Sunt incluse analize ale termenilor de referință: românii de pretutindeni -conceptul cadru al studiului, entitatea etnică națională, conceptul de „etnodiversitate”, evidențiindu-se raportul dintre „planetarizare” (globalizare) şi rolul sentimentului patriotic în secolul al XXI-lea. Marele dar al autorului este acela de a şti să dea viață acestor istorii, de a şti să le descopere particularitatea şi să le facă prezentă ființa. Cartea e scrisă cu rigoare şi metodă, iar civilizațiile pe care autorul le însuflețeşte aici devin, în cele din urmă, statui ale românității milenare. Mihai Nicolae propune o lectură captivantă al cărei spirit este definit de o splendidă empatie. (Dr. Irina Airinei, coordonator ediție).

La ora 16 va avea loc prezentarea operei poetei basarabene MARIA GĂITAN MOZES stabilită în Bat Yam, Israel.

Vor fi prezentate volumul antologic de poezie

LAS INIMA SPUNĂ, Ed. Universul Academic, București, 2019,

ZÂMBIND SUB POVERILE VIEȚII, Ed. Universul Academic, București, 2020,

ISRAEL SUB CUPOLA CERULUI, Ed. Universul Academic, București, 2021,

O, mamă, dulce mamă. Ed. ART Printer Sfântu Gheorghe 2020 cu un

Audiobook realizat la Radio Moldova de Alina Chiriac Ivașcu precum și două volume de versuri pentru copii apărute la Ed. Universul Academic, colecția Universul copiilor, 2020.

Moderator: scriitoarea MARIA PILCHIN.

ORGANIZATORI: Biblioteca Municipală B.P. HASDEU, Chișinău, Primăria Municipiului Chișinău, Direcția Cultură, RADIO MOLDOVA, Asociația ANIMA FORI, București.

MARIA GĂITAN MOSES s-a născut la 15 iunie 1928 în satul Vărzăreştii Noi – Basarabia și a venit în România în 1943. A crescut într-o casă cu părinți iubitori și frați buni și blânzi, înnobilați de frumusețea și muzica locurilor de obârșie. Războiul a adus urgia asupra casei părintești și satului, odinioară vesel. Tatăl se stinge de boală iar unul dintre frați piere în bătălia de la cotul Donului. Satul e invadat de soldați ruși care violează fete și împușcă întregi familii. Mama tremură pentru viața ei. Trebuie luată o hotărâre capitală și, spre norocul ei, acest loc era, undeva, asigurat: în România, la București, unde școala pedagogică din Chișinău unde terminase primul an, se refugiase cu administrația și internatul. Absolvă școala în ꞌ49.. Tatăl îi murise. La terminarea școlii este repartizată la una dintre primele gospodării colective, Livedea, ca educatoare, iar grădinița cea nouă era vizitată de delegații de scriitori, pictori, muzicieni. „Și, într-o zi, au venit acolo Eugen Jebeleanu și Veronica Porumbacu. Ea mi-a citit versurile. O poezie mi-a fost publicată în Viața Românească.”

Ca urmare, Veronica Porumbacu o recomandă să facă parte din prima promoție a Școlii de Literatură și Critică Literară ˶Mihai Eminescu”, unde i-a avut colegi pe Aurel Rău, Victor Felea, Dumitru Ignea, Georgeta Sauciuc, Mira Iosif, Carol Isac, Ion Țârnu, Saul Damian, Paul Anghel, Ștefan Iureș, Ilie Purcaru, Ștefan Bănulescu, Adrian Cernescu, Olga Tudorache, Aneta Argint, Dumitru Hâncu etc. Tinerii scriitori se întâlneau cu Sadoveanu, cu Jebeleanu, cu mari scriitori. „Cu Ștefan Bănulescu am fost prieteni, marele Sadoveanu venea adeseori la școală.” Publică în revista „Tânărul scriitor” și îi îndrumă, în calitate de tutore, pe membrii celei de-a doua promoții al Școlii de Literatură: Labiș, Andrițoiu, Covaci, Tomozei.
Cu durerea despărțirii de mamă și de frați, emigrează, în 1977, cu soțul, în Israel unde își regăsește vechii colegi, prieteni și profesori de la Școala de literatură: Izu Schechter, profesorul Strihan. Pe alții îi cunoaște din presă: Eugen Campus, Gina Sebastian Alcalay, Solo Iuster, Luiza Carol, Elena Tacciu…. La „Viața românească”, apoi, s-a format Cenaclul ˶Punctˮ unde era o emulație extraordinară. Alexandru Mirodan îi publică aici 5 volume de versuri și activitatea ei editorială prinde aripi până în prezent. Gazeta Românească și Editura Familia din Tel Aviv contribuie la promovarea creației ei.

TUDOR ARGHEZI, Ex libris

Carte frumoasă, cinste cui te-a scris
Încet gândită, gingaş cumpănită;
Eşti ca o floare, anume înflorită
Mâinilor mele, care te-au deschis.

Eşti ca vioara, singură ce cântă
Iubirea toată pe un fir de păr,
Şi paginile tale, adevăr,
S-au tipărit cu litera cea sfântă.

Un om de sânge ia din pisc noroi
Şi zămliseşte marea lui fantomă
De reverie, umbră şi aromă,
Şi o pogoară vie printre noi.

Dar jertfa lui zadarnică se pare,
Pe cât e ghiersul cărţii de frumos.
Carte iubită, fără de folos,
Tu nu răspunzi la nicio întrebare.