INTERFERENȚE LINGVISTICE ȘI CULTURALE LA CERNĂUȚI ȘI ÎN LUME, EMINESCU ÎN LIMBILE LUMII

Evenimentul editorial INTERFERENȚE LINGVISTICE ȘI CULTURALE LA CERNĂUȚI ȘI ÎN LUME, EMINESCU ÎN LIMBILE LUMII coordonat de Gina PUICĂ și Liubov MELNYCHUK (Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, 2021) are ca subtitlu EMINESCU ÎN LIMBILE LUMII (traduceri, receptare critică și academică) și oferă publicului avizat lucrări de o reală valoare și originalitate:

Ideologizarea edițiilor lui Mihai Eminescu în limba ucraineană între 1952-1989 în fosta URSS și unele observații asupra traducerilor „Luceafărului” în limba ucraineană în Ucraina independentă de după 1991 (Serhii Luchkanyn), Mihai Eminescu în traducere ucraineană: abordare ritmică (Cristinia Paladian), Străzile Eminescu. Mihai Eminescu în cultura maghiară (Mihaela Bucin), Eminescu în limba engleză: între proiect solitar și traducere colaborativă (Daniela Hăisan), Basmul cult eminescian în limba engleză: in(ter)ferențe traductive și traductologice (Daniela Hăisan) , Para una (breve) historia de Eminescu en español (Enrique Nogueras), Despre traducerea lui Eminescu în limba franceză (Muguraș Constantinescu), Elisabeta Isanos, traducătoare a lui Eminescu. Schiță de portret (Doina Cernica), Istoria poeziei lui Eminescu în exil și diaspora (Mihaela Toader), Studiu și emoție. Eminescu în viziunea unei cursante a Lectoratului de română de la Cernăuți: Eminescu nu este el decât în românește (Anzhela Petrash), În profunzime despre Eminescu la Cernăuți și în lume (Maria Toacă), Eminescu în limbile lumii la Cernăuți (Doina Cernica) ș.a.

În introducerea volumului, Gina Puică scrie, printre altele: „Așa cum o simplă privire aruncată asupra cuprinsului o arată, partea cea mai importantă a textelor reunite în acest volum este consacrată traducerii și, mai larg, receptării lui Eminescu în câteva spații, limbi și culturi ale lumii. Un loc aparte este, firește, dedicat spațiului ucrainean ca receptor al creației eminesciene (despre care tratează textul lui Serhii Luchkanyn, cel al lui Volodymyr Antofiichuk și cel al Cristiniei Paladian), dar de o foarte mare atenție se bucură și spațiile de limbă engleză (de care se ocupă cu pasiune și minuție Daniela Hăisan), de limbă franceză (investigat de Muguraș Constantinescu), de limbă spaniolă (avut în vedere aproape exhaustiv de Enrique Nogueras, el însuși traducător al prozei eminesciene), sau de limbă maghiară (aflat în vizorul Mihaelei Bucin). (…) Cercetătorii reuniți în acest volum nu au fost interesați însă doar de destinul poeziei și de cel al prozei eminesciene. Aceștia s-au arătat preocupați de numeroase alte aspecte legate de perpetuarea memoriei lui Eminescu peste hotare (cum ar fi numele de străzi „Eminescu” sau ridicarea de monumente consacrate acestuia în Ungaria, despre care scrie Mihaela Bucin). (…) Volodymyr Antofiichuk realizează un studiu comparatist între Mihai Eminescu și Taras Șevcenko, în vreme ce Cristinia Paladian face o critică a ritmului în unele traduceri ucrainene de poeme eminesciene. (…) Avem privilegiul de a fi avut printre participanții la câteva dintre edițiile acestor evenimente științifice și culturale, care stau la originea acestor texte, două jurnaliste și scriitoare, Doina Cernica și Maria Toacă. Amândouă au știut nu doar să dea seama sintetic despre evenimente, ci au avut talentul de a restitui în reportajele lor, publicate inițial în cotidianul Crai nou de la Suceava, întreaga atmosferă și detalii numeroase și semnificative ale întâlnirilor noastre. (…) ”

Suceava, 15 noiembrie 2021