DR. IOAN LĂCĂTUȘU: ROMÂNII DIN SFÂNTU GHEORGHE ȘI INSTITUȚIILE LOR IDENTITARE (I)

(O PRIMĂ LUCRARE MONOGRAFICĂ)

Editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, din Sfântu Gheorghe, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei și cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului României, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară, publică volumul monografic „În centru la Sân-Georgiu”. Românii din Sfântu Gheorghe, județul Covasna.

Volumul este parte integrantă a unui proiect colectiv în curs de desfășurare, de reconstituire a istoriei, culturii și civilizației românești din sud-estul Transilvaniei inițiat după 1989, de societatea civilă românească locală și, instituționalizat după înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei (1994), a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (1996), Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni (1997), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (1999), Centrul Cultural Toplița (2006) ș.a.

Așadar, volumul are ca obiectiv introducerea în circuitul științific noi informații despre comunitatea românească din Sfântu Gheorghe, înlesnind astfel, specialiștilor, dar și publicului larg pasionat de istoria românilor, cunoașterea realităților dintr-o „zonă cu implicații extrem de adânci și în trecutul românilor din Transilvania, respectiv dintr-un ținut „sensibil” pentru neamul românesc în trecut, dar și în prezent, fiind o temă generoasă, actuală în peisajul istoriografiei românești contemporane (Ioan Bolovan ).

Deși în orașul Sfântu Gheorghe, populația secuiască/maghiară a fost întotdeauna numeric majoritară, din cele mai vechi timpuri, orașul a fost un spațiu multietnic și multicultural, în care românii și alte etnii (evreii, germanii, romii ș.a.) nu au lipsit. Majoritatea istoricilor maghiari, atât cei de dinaintea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, cât și cei de după, au abordat și abordează istoria localității din punct de vedere instituțional, istoric, etnografic, lingvistic și cultural aproape în exclusivitate prin prisma elementului secuiesc. Românii, atât câți au fost și sunt, au fost ori trecuți cu vederea, ori tratați cu superficialitate, fiind amintiți doar în treacăt în lucrările de sinteză sau în cele dedicate istoriei locale a orașului și a zonei.

De aceea, cercetările care au stat la baza redactării lucrării s-au „concentrat tematic pe toate componentele și aspectele ce reconstituie imaginea vieții românilor din Sfântu Gheorghe reflectată în oglinda apartenenței lor la națiunea română și la statul ei național, în opoziție cu cea a maghiarilor/secuilor ce vor să se autonomizeze, să se despartă în enclavă în raport cu statul național, unitar și indivizibil al României și să se adâncească în nostalgia visului de refacere a Ungariei mari” (Dumitru Suciu ).

„CEI CARE FOLOSESC CA ARGUMENTE PRIVILEGIILE DIN EVUL MEDIU, PENTRU OBȚINEREA DREPTURILOR COLECTIVE, TREBUIE SĂ ÎNȚELEAGĂ CĂ „TRECUTUL NU TREBUIE UITAT, CI SE CUVINE CUNOSCUT, DAR NU PENTRU A PREVEDEA VIITORUL, CI PENTRU A VEDEA MAI BINE, PENTRU A NE ÎNȚELEGE MAI BINE, ROSTURILE!” (IOAN AUREL POP). 

Lucrarea își propune să abordeze dintr-o perspectivă interdisciplinară (demografică, sociologică și a istoriei – locale și regionale) probleme precum: reconstituirea evoluției unor fenomene demografice pe o durată de 400 de ani (1614-2011; consecințele unor evenimente politice (în primul rând ale schimbărilor organizării teritoriale) asupra dinamicii populației și comportamentului demografic din estul Transilvaniei; evidențierea unor linii de demarcație, a continuității și a rupturilor care s-au produs în perioada analizată; surprinderea unor dimensiuni ale conviețuirii interetnice și implicațiile demografice ce decurg din raportul inversat dintre majoritate și minoritate existent în județele sus-numite.

Capitolele de istorie locală oferă ceea ce specialiștii numesc cadru istoric, conform teoriei și metodologiei monografiilor sociale pe cadre și manifestări, elaborată și experimentată de Școala Sociologică de la București a lui Dimitrie Gusti. Bibliografia parcursă cuprinde lucrări semnate de I.I. RUSSU, CAMIL MUREȘAN, NICOLAE EDROIU, MIRCEA PĂCURARIU, NICOLAE BOCȘAN, IOAN AUREL POP, TOADER NICOARĂ, IOAN RANCA, CORNEL SIGMIREAN, IOANA CRISTACHE-PANAIT, IMRE ISTVÁN, ANA GRAMA, PÁL EDITH, MIRCEA SFÂRLEA, PÁL ANTAL, LIVIU BOAR, TRAIAN ROTARIU, ILIE BĂDESCU, RADU BALTASIU, MARIA COBIANU-BĂCANU, CONSTANTIN CATRINA, VASILE LECHINȚAN, ANA DOBREANU, MIHAI RACOVIȚAN și tinerii cercetători cunoscuți sub numele de „grupul de la Sfântu Gheorghe”. (va continua)