MARIA TOACĂ: DE LA BUCUREȘTI LA CERNĂUȚI NU SE VINE DECÂT CU INIMA

Din săptămâna trecută, dintre cele bune și frumoase, care se mai întâmplă în viața comunității românești din Cernăuți, ne-a rămas vizita delegației domnului deputat Sebastian-Ioan Burduja. Conform programului anunțat, vizita la Cernăuți a avut trei componente majore: convoiul umanitar cu 3 tone de donații, care au ajuns în comuna Voloca, întâlnirea cu guvernatorul regiunii, Serghii Osaciuk, și cu primarul orașului, Roman Kliciuk. Dar mai important decât toate, credem noi după întrevederea cu frățeasca delegație, pentru domnul deputat și însoțitorii săi a fost vizita la Casa memorială „Aron Pumnul” în vederea contribuției la urgentarea proiectului de reconstrucție a acestui obiectiv emblematic pentru românii din nordul Bucovinei. Această prioritate, promovată activ de Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a fost abordată și la întâlnirea cu reprezentanții presei românești, care a început cu un moment sentimental din partea oaspeților. Domnul Sebastian-Ioan Burduja a mărturisit că s-a pornit de la București, devreme dimineața, cu emoțiile apropiatei, primei întâlniri cu Cernăuțiul, ajungând la noi nu numai cu inima, ci și cu lacrima. Întocmai ca-n „Scrisoarea” lui Grigore Vieru către frații de dincolo de Prut, din care parlamentarul Sebastian-Ioan Burduja (PNL) ne-a recitat câteva rânduri: „Aflând că frate-mi ești, odată/ Scăpai o lacrimă-n priviri…”.

Nu știu cum a decurs întâlnirea delegației din România, condusă de domnul deputat, la Consulatul General, apoi întrevederea cu guvernatorul regiunii, Serghii Osaciuk, la Administrația Militară Regională de Stat, și dialogul cu primarul orașului Cernăuți, Roman Kliciuk. Însă întâlnirea cu mass-media din Cernăuți, în incinta Palatului Național, a fost sinceră și chiar cu lacrimi în priviri. Poate și datorită faptului că parlamentarul Sebastian Burduja și echipa ce-l însoțea (consilieri și tinerii studenți), oameni care au contribuit și continuă să depună eforturi pentru ajutorarea refugiaților ucraineni în România, de data aceasta au venit să se intereseze de problemele comunității românești din regiunea Cernăuți, și, în genere, de românii din Ucraina. Doamna Consul General Irina Loredana Stănculescu le-a inclus în program câteva itinerare interesante, având grijă să cuprindă cele mai semnificative obiective ale românilor din zonă. La București, oamenii din jurul parlamentarului au primit refugiați ucraineni și au adunat circa 230 tone de alimente, alte lucruri necesare, care au ajuns în sudul Ucrainei, în principal, prin vama din Isaccea. În contextul acestor tragice evenimente, în România se nutrește speranța, ba chiar încrederea, că atitudinea față de minoritatea românească din Ucraina se va schimba spre mai bine. Ca argument se aduce și faptul că România susține aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, ceea ce presupune, în primul rând, respectarea drepturilor minorităților naționale.

De e pace, de-i război, avem valori peste care nu se poate trece, principalul deziderat fiind DREPTUL LA ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN LIMBA MATERNĂ, LA BISERICA ÎN CARE SĂ RĂSUNE LIMBA ROMÂNĂ. Or, asta e important pentru a nu ne pierde identitatea națională. Nu poate să aștepte nici Casa lui Aron Pumnul, luată sub aripa protectoare a dnei Consul General Irina Loredana Stănculescu. În virtutea acestui imperativ (reconstrucția istoricei clădiri), șefa misiunii diplomatice i-a invitat la întâlnire, deși s-a anunțat numai oameni ai presei, pe Elena Vântu-Tărâțeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”, și pe cei doi membri de onoare ai Academiei Române, Alexandrina Cernov și Vasile Tărâțeanu. Cu același scop, de a sensibiliza și a convinge cât mai multe persoane influente de necesitatea începerii urgente a lucrărilor de reabilitare a Casei profesorului lui Mihai Eminescu, a fost inclusă în program și vizita la Casa Memorială „Aron Pumnul”. Iarba fragedă din curtea frumos îngrijită, un vișin în veșmânt de mireasă, florile roșii-galbene-albastre la bustul Poetului au atenuat tristețea apăsătoare de la trecerea prin camerele ruinate ale străvechii case.

Pe oaspeți îi așteptau românii din comuna Voloca, pentru care bucureștenii au adus cadouri pascale, iar noi, cei din Cernăuți, am mai zăbovit prin curtea pe unde umbla copilul Eminescu, căutând în ochii Poetului „stropul de bucurie” ce au dorit din tot sufletul să ni-l dăruiască oaspeții de la București.