”UNITED STATES OF AMERICA and ROMANIA. Diplomatic Relations. 1912-1919” LANSAT LA FUNDAȚIA TITULESCU

Fundația Europeană Titulescu a prilejuit, marți, 31 mai 2022, începând cu ora 16:30, lansarea cărții:

”UNITED STATES OF AMERICA and ROMANIA. Diplomatic Relations. 1912-1919”, Autori: Dumitru Preda și Bernard Cook
Au luat cuvântul invitații: Dr. Doru LICIU, Directorul Arhivelor Diplomatice-MAE, Dr. Larry WATTS, istoric, prof. emerit Bernard COOK, istoric (mesaj video), Mircea SUCIU, istoric și publicist și prof.univ. dr. Dumitru PREDA. Moderator: Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE – Președintele Fundației Europene Titulescu

Un volum de documente prețioase din arhivele americane despre o perioadă crucială din istoria noastră, epoca Marii Uniri. Redăm în cele ce urmează câteva fragmente din alocuțiuni, încercând să marcăm această zi drept una dintre paginile memorabile ale activității prodigioase a Fundației Titulescu căreia îi aducem, pe această cale adânci mulțumiri.

Prof. Dr. Adrian NĂSTASE Președinte al Fundației Europene Titulescu:
„La 5 noiembrie 1925, în ajunul vizitei sale oficiale în Statele Unite și Canada în calitate de șef al delegației române la negocierea datoriilor de război, Nicolae Titulescu spunea: „Călcând pe pământ american, delegația română își exprimă profunda recunoștință pentru ajutorul prețios și de neuitat oferit de Statele Unite în timpul Marelui Război”.
Volumul actual include contribuțiile lui Bernard Cook, profesor emerit al Universității din Loyola, foarte apreciat datorită expertizei sale în politica europeană și românească a secolului XX, precum și ale istoricului și diplomatului român Dumitru Preda, care face referire temeinică atât la Primul Război Mondial, cât și la relațiile internaționale în secolul al 70-lea. secol. Atât Cook, cât și Preda au fost autorii a două studii introductive documentate cu atenție. Prezentând peste 200 de materiale de arhivă, inclusiv conținut din dosarele reputatei Comisii INQUIRY, cei doi autori ilustrează nu doar caracterul evolutiv al relațiilor bilaterale româno-americane între septembrie 1912 și ianuarie 1919, ci și modul în care au fost percepute obiectivele naționale ale României și au continuat să pătrundă în documentele Casei Albe, culminând cu sprijinul pentru recunoașterea unui STAT ROMÂN UNIT, independent și suveran în toamna lui 1918.

Un volum viitor (1919-1926), care conține materiale din arhivele ambelor țări, va prezenta date noi menite să cimenteze o realitate valoroasă și o moștenire istorică. Actorii politici contemporani ar fi bine să se familiarizeze cu acesta, având în vedere importanța parteneriatului strategic româno-american în zorii acestui secol al XXI-lea.”

Dr. Doru LICIU, Directorul Arhivelor Diplomatice-MAE:
„Unul dintre editori, domnul profesor Dumitru Preda, predecesorul meu în funcția de director al Arhivelor Diplomatice ale Ministerului de Externe și având și această calitate, a reușit să valorifice o parte din filonul documentar din aceste arhive pe segmentul relațiilor româno-americane într-o perioadă de mari transformări pentru România, dar și pentru întreaga lume. Diplomația românească până la primul război mondial cu excepția Legației noastre de la Constantinopol și Agenției Diplomatice de la Alexandria a fost o diplomație europocentrică. Abia în 1917 am deschis primele două legații în afara continentului european, în Statele Unite ale Americii și în Japonia și, din acest motiv, avem mai puține documente până în 1917 provenite de la Legația României de la Washington dar ele sunt completate în mod armonios de documentele americane. În toată perioada aceasta Statele Unite ale Americii au avut la București un trimis diplomatic extraordinar care nu era diplomat de profesie, Charles J.Vopicka.
Reprezentantul diplomatic al Statelor Unite din 1913 până în 1920 a avut o funcție extrem de interesantă la București, mai ales în perioada neutralității Statelor Unite care, la un moment dat, reprezenta interesele a nouă țări și trebuia să îndeplinească aceste roluri uneori contradictorii căutând, cât putea de bine, să servească interesele Statelor Unite din această perioadă.
S-a legat o prietenie strânsă cu Regina Maria, de altfel Charles J.Vopicka este cel care o inspiră să facă o vizită în Statele Unite mai târziu în 1926 și o parte din aceste documente reflectă toate aceste planuri extrem de complicate relaționale între România și Statele Unite, între România și celelalte țări din Balcani, între România și marile puteri europene ale căror interese se intersectau la București.

Un episod interesant îl reprezintă ajutorul umanitar oferit de Statele Unite prin intermediul Crucii Roșii Americane imediat după încheierea ostilităților: a fost un efort extraordinar al Statelor Unite, al cetățenilor americani obișnuiți care au donat sume de bani impresionante și, practic, încă de la începutul războiului în perioada neutralității, voluntarii Crucii Roșii Americane au servit în teatrele de operațiuni din Europa de Vest ca infirmiere, ca medici. În România au fost circa 150 de medici militari și asistente, ei au funcționat la spitalele militare din Roman, din Iași și au fost și mai multe centre sociale, cantine pentru pacienții săraci din Moldova acolo unde se retrăseseră administrația și armata românească. După terminarea ostilităților, americanii au deschis un orfelinat la București care vara avea o tabără la Techirghiol unde erau îngrijiți orfanii de război în număr foarte mare și această misiune a Crucii Roșii Americane s-a încheiat în 1920 continuând intermitent până în 1922.”

Dr. Larry WATTS, istoric:
„Reiese din aceste documente cât de important este pentru o țară mică să înțeleagă foarte bine interesele și dorințele țărilor mari pe care trebuie să se bazeze. A fost foarte important pentru România să știe exact despre ce este vorba, care sunt interesele din spatele cortinei, mișcările americane, când să facă o mișcare, dacă ar fi făcut asta cu cinci minute înainte ar fi dus chiar la o ruptură de relații, dar dacă fac asta la timpul potrivit poate aduce un câștig nu numai pentru România dar și pentru Statele Unite. Acest lucru este extraordinar pentru mine, diplomații să știe exact care sunt interesele tuturor puterilor implicate. Cât de legată a fost concepția americană de păstrare a Imperiului Austrio-ungar; chiar când Europa depășise această linie americanii erau încă în aceeași fază… Aștept cu foarte mare interes volumul al doilea de documente.”

Prof.univ. dr. Dumitru PREDA:
„Acesta este un proiect mai larg început în urmă cu peste 20 de ani, întâi cu documente din secolul al XIX-lea pe care le-am cercetat în perioada în care am fost bursier Fulbright. Trebuie să aducem aceste izvoare americane de primă mărime din care putem să realizăm două lucruri: să aflăm mai bine cum ne-au văzut alții. O putere mare gândește altfel, are alte interese decât o putere mică sau medie, în al doilea rând să înțelegem mecanismele unor relații care să fie productive pentru politica de astăzi, mentalități individuale la nivelul responsabililor politici.
Aș vorbi despre necesitatea formării diplomaților, ceea ce contează în acest sens este devotamentul față de interesele superioare ale țării, militantismul patriotic, este nevoie de educație într-un anumit spirit care să ne apere interesele, în fine, întru apărarea valorilor și intereselor românești.
Cartea această care folosește documente din arhivele americane cu bogate comentarii pe care le-am făcut împreună cu profesorul Cook, vine și demonstrează un mecanism extrem de complex în luarea deciziilor.
Problemele mișcărilor naționale, situația nu numai evreilor dar situația minorităților în general care puteau să influențeze politicile în acest spațiu, sunt subtilități pe care documentele le oferă.”

Dr. Irina Airinei