EMINESCU: ROSTUL UNEI VORBE („TRACO-ROMANIC”) de G.BOGDAN_DUICĂ

Poezia în metru antic (din Postume, 1908, p. 119) începe astfel:

„Cum pe dulcea-i liră Horaţ cîntat-au
Astfel eu cercai să te cînt pe tine
Încordînd un vers tînguios în graiul
Traco-romanic”.

Traco-romanic! Pentru Eminescu acesta era graiul românesc. Vorba nu este o improvizaţie, ci o convingere. Proba se afla în manuscriptul 2257. „Despre caracterul şi viaţa tracilor, martorul cel mai vechi şi mai important e Herodot. Poporul tracic este cel mai puţin după inzi, între toate popoarele, cel mai mare. Şi dacă ar avea un domn sau dacă ar ținea unul cu altul în concordie, ar fi invincibil şi, desigur, cel mai puternic dintre popoare, după părerea mea. Dar fiindcă lor nu le este nici într-un chip cu putinţă, de a ajunge la aşa ceva, ei sînt în consecvenţă slabi” (Herodot, V, 3).

Pe cînd scria aceste rînduri traduse din Jireček, Eminescu citea şi pe Miklosich, „Slawische Elemente Rumänischen” şi petrecea-n sfere îndepărtate în trecut, la bazele rasei noastre.(1)

Și rezuma (la fila 427): „Avem aşadar la români substrat traco-iliric, pătura imediat superpusă latină”.

La bulgari, greci, Eminescu găsea acelaşi substrat, dar cu alte superpuneri: paleoslava, elina etc.

„Aşadar limba traco-ilirică este temelia şi substratul peste care s-au superpus deosebite pături lingvistice, dar acele din urmă, cu toată superpunerea, sînt în chiar esenţa lor modificate prin acel substrat” (fila 428).

Textul tradus din Jireček se află în „Geschichte der Bulgaren” (1876), p. 61, două rînduri de Jireček, restul („Poporul tracic” etc.) din Herodot, V, 3. La pagina 57 Jireček scrisese : „Die Traker jetzt vollends verschollen : ihre romanisierter Nachkommen sind die Rumänen” (2). Şi la pag. 66 : „Durch die Verschmelzung des Lateins mit einheimischen Elementen entstand allmăhlig eine neue Sprache, die rumänische, welche gar Manches aus dem Thrako-illyrischen herübernahm” (3).

Toate textele acestea fac perfect dovada că ideea tracoromânismului graiului nostru Eminescu şi-a întemeiat-o pe argumentele eruditului istoric Jireček, pe care le-a studiat după anul 1876. (…)

———————————————————————————————————–
(1) Tot pe atunci citea şi pe Tomaschek, Zur Kunde der Hämos-Halbinsel (fila 434).
(2) „Tracii sînt acum complet dispăruţi: urmaşii lor romanizați sînt românii” (n. ed.).

(3) „Prin amestecul latinei cu elemente indigene luă naștere treptat o nouă limbă română, care a preluat câte ceva din traco-ilirică” (n. ed.).

1934

Din EMINESCU, STUDII ȘI ARTICOLE de G. Bogdan-Duică, JUNIMEA, 1981

Ortografia corespunde anului 1981

Adaugă un comentariu

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.

Despre noi

Asociația Anima Fori - Sufletul Cetății s-a născut în anul 2012 din dorința unui mic grup de oameni de condei de a-și pune aptitudinile creatoare în slujba societății și a valorilor umaniste. Dorim să inițiem proiecte cu caracter științific, cultural și social, să sprijinim tineri performeri în evoluția lor și să ne implicăm în construirea unei societăți democratice, o societate bazată pe libertatea de conștiință și de exprimare a tuturor membrilor ei. Prezenta publicație este realizată în colaborare cu Gazeta Românească.