AFnews
Fundația Europeană Titulescu a organizat marți, 14 iunie 2022, începând cu ora 16:30, lansarea cărții: „Tratatul de la Trianon. Document esenţial care stă la baza Marii Uniri”. Coordonator: Ion M. ANGHEL. Autori: prof.dr. Ion M. ANGHEL și dr. Alexandru GHIȘA, istoric și diplomat.
Au luat cuvântul ambasador dr. Traian HRISTEA, director MAE, ambasador Petru PETRA, prof.univ. dr. Dumitru PREDA, director științific al FET și ambasador prof.univ. dr. Ion M. ANGHEL, preşedintele Asociaţiei Ambasadorilor şi diplomaților de carieră Moderator: prof.univ. dr. Adrian NĂSTASE, președintele Fundației Europene Titulescu.
Prof.univ. dr. Adrian NĂSTASE, președintele Fundației Europene Titulescu:
„Cartea realizată de domnul ambasador Ion Anghel reprezintă o lucrare de sinteză absolut remarcabilă scrisă într-un stil ușor de citit. Pe de altă parte, titlul ar indica o analiză a Tratatului de la Trianon, în realitate este o lucrare care explică nu doar aspectele juridice legate de tratat, prevederile din tratat sau din tratatele de pace în ansamblu. Este vorba de o lucrare care descrie ambianța Primului Război Mondial, condițiile politice și teoretice ale abordărilor din cadrul conferinței de pace. Este o analiză extrem de interesantă legată de ceea ce se întâmplă până la cel de-al Doilea Război Mondial și ulterior, este o carte care merită să fie citită de specialiști dar și de nespecialiști. Ce este important, este să subliniem într-un context mai larg semnificația acestui document pe care domnul profesor al Anghel îl consideră cel mai important tratat din istoria României.
Analizând pe de o parte documentele de după Primul Război Mondial dar și cele ulterioare, autorul face raportarea la constituție ca fiind un element important de organizare a Statului Român dar subliniind felul în care, practic, Tratatul de la Trianon a oferit legitimitate statalității românești . (…)
Ar fi fost de așteptat ca instituțiile românești să dea semnificația cuvenită Legii referitoare la ziua de 4 iunie, ar fi trebuit, conform legii, să fie arborat drapelul național la instituțiile de stat pentru că eu consider că ar trebui să dăm importanță Tratatului de la Trianon și în viața noastră obișnuită și să facem acest lucru cu o conștiință națională permanentă.”
Amb.dr. Traian HRISTEA, director în Ministerul Afacerilor Externe:
„Trebuie să spunem că Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Arhivelor diplomatice împreună cu Institutul Cultural Român, pe 4 iunie 2022, au inaugurat expoziția privind tratatele din sistemul de pace de la Versailles. Am fost fericit să văd că această expoziție a fost găzduită cu foarte mare plăcere de colegii de la Institutul Cultural Român, s-a dat și un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe pe această temă și acest eveniment ca și cartea aceasta vin la un moment foarte potrivit.
(…) Unul din reperele de la care am plecat în lectura acestei cărți este relevanța ei pentru momentul actual în care cu toții trăim o perioadă de incertitudini, în care conceptul de securitate cuprinzătoare așa cum a fost el definit la Helsinki este pus sub semnul întrebării de către o mare putere și unde conceptul de securitate contemporană este pur și simplu spulberat și atacat de ceea ce vedem că se întâmplă în Ucraina. Cred că această carte are o importanță deosebită pentru momentul actual prin faptul că pune acest tratat și implicit statele naționale apărute pe harta Europei după Primul Război Mondial în centrul sistemului internațional. (…)
Această contestare sau acele mișcări revizioniste au condus la evenimente triste care au urmat după cel de-al Doilea Război Mondial și ar putea să ne conducă și astăzi, din păcate, la consecințe de același tip.
Cred că lectura acestei cărți ne ajută să înțelegem mai bine mecanismele, resorturile de gândire ale unei mari puteri care gândește încă în termenii tratatului de la 1815 în modul în care intenționează cumva să își impună voința astăzi. Cred că teritorialitatea statelor indică faptul că acestea sunt actori fundamentali într-o lume multilaterală pe bază de reguli cu toate consecințele apărute după sistemul de pace de la Paris pentru România și pentru Ungaria recunoscută ca stat independent prin Tratat și cred că acest lucru este foarte relevant și în ziua de astăzi. Pentru că contestarea acestui sistem acum ar putea să conducă și la o reevaluare a parteneriatului strategic pe care îl avem cu țara vecină de la est.
Cred că istoria nu trebuie uitată și cred că lecțiile oferite în această carte ne dau anumite chei de interpretare a ceea ce se poate întâmpla în viitor. Această carte este o combinație reușită între prezentarea factuală a istoriei foarte bine fundamentată cu analiză juridică de drept internațional de mare ținută. Prezentarea critică a tratatului din 1996 își are locul binemeritat în carte și cred că trebuie ținut cont de atmosfera de atunci, de imperativele de atunci ale semnării acestui tratat.
Ambasador Petru PETRA :
„În îndelungată sa carieră, domnul ambasador Anghel a negociat și elaborat majoritatea tratatelor și instrumentelor juridice dintre România și alte țări din această perioadă de aproape 40 de ani, fiind depozitarul unui valoros și vast bagaj juridic care privește administrarea, de către România, a diferitelor subiecte și domenii cum ar fi frontierele, regimul râurilor, probleme legate de patrimoniu, de alte subiecte vitale pentru țară. (…)
Tratatul de la Trianon este examinat din perspectiva conținutului său. Urmează o succintă evocare istorică a unui secol de relații dintre România și Ungaria, este evidențiată obsesia Ungariei de a eluda prevederile tratatului de la Trianon, sau cel puțin de a-i reduce cât mai mult efectele. Un capitol separat analizează Tratatul de înțelegere,cooperare și bună vecinătate din 16 septembrie 1996. Se semnalează un lucru foarte important și semnificativ, faptul că în acest document nu s-a făcut nicio referire la Tratatul de la Trianon.
Câteva idei principale conturate din lucrarea coordonată de domnul ambasador Anghel: Tratatul de la Trianon este și va rămâne de o covârșitoare importanță și actualitate pentru România chiar dacă unii îl ignoră ori împiedică cunoașterea lui iar alții îi minimalizează importanța. Actualitatea Tratatului de la Trianon se va menține atâta vreme cât Uniunea Europeană are la bază și se sprijină pe participarea Statelor suverane.
În plan istoric se amintește că Tratatul de la Trianon are 120 de pagini, 364 de articole, a fost semnat la Palatul Marele Trianon, iar din România a fost semnat de către doctorul Ioan Cantacuzino și de Nicolae Titulescu și a intrat în vigoare la 21 iulie 1921. Semnificațiile istorică și juridică pentru poporul român sunt următoarele: consfințește alăturarea definitivă a Transilvaniei la România și confirmă drepturile românilor care constituie populația majoritară și încetarea coșmarului pe care românii l-au trăit de veacuri. Tratatul de la Trianon este fundamentat pe principiul PACTA SUNT SERVANDA prin care se consacră obligația executării Tratatului cu bună credință. Forța obligatorie a Tratatului este întărită în mod concret în articolul 26 intitulat PACTA SUNT SERVANDA și este confirmată totodată în articolul 27 din Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor semnat în 1969. Neprevăzându-se un termen de valabilitate al acestui document, el este etern.
Prin Tratatul de la Trianon se dă expresia juridică a dreptului incontestabil de autodeterminare a românilor din Transilvania. România și Ungaria sunt membre în Uniunea Europeană și NATO, sunt state egale în drepturi și solidare, fiecare este datoare față de celelalte state la un tratament egal, la respect manifestat atât în atitudine cât și gesturi. Una din concluziile exprimate în carte cu cea mai mare claritate este următoarea: Tratatul de la Trianon este documentul de o valoare capitală pentru existența României ca stat al tuturor românilor și de aceea trebuie cunoscut, înțeles și apărat.
Cartea coordonată de domnul ambasador Anghel este îmbibată de revoltă față de atitudinea provocatoare și revizionistă a Ungariei iar explicația nu poate fi decât mentalul ungurilor înghețat în tipare medievale ceea ce demonstrează incapacitatea ungurilor de a se reforma, lucru, din păcate, ignorat constant de partea română. Al doilea aspect este atitudinea constructivă, conciliantă, înțelegătoare a românilor în etapa inițială care ulterior a alunecat spre o cedare inconștientă continuă până în zilele noastre. E șocant ca timp de 100 de ani să nu asistăm la o evoluție pozitivă a Ungariei față de un document semnat, recunoscut în mod universal.
Ungaria s-a folosit de numeroasa și gălăgioasa sa imigrație pentru a defăima și dezinforma permanent lumea privitor la România. Horthy a trasat linia pe care Ungaria a mers între cele două războaie mondiale și nu cred că poate contesta cineva faptul că e continuată și astăzi: menținerea de relații pașnice cu România până la momentul potrivit spre a pregăti atacul armat, în al doilea rând izolarea României și în sfârșit existența unei organizații iredentiste în Transilvania, lucruri pe care le vedem cu ochiul liber.
Prof.univ. Dr Dumitru PREDA, Director științific al FET:
„Problematica relațiilor dintre doi vecini este extrem de importantă și aș sublinia aici necesitatea dialogului în construcția și apărarea valorilor europene democratice care trebuie să fie prioritare. În al doilea rând despre Trianon trebuie scris în continuare, trebuie vorbit în continuare pentru că avem nevoie ca atât tânăra generație cât și generațiile care au fost uneori private de cunoașterea întregului fenomen cu influențe și consecințe atât de profunde în viața fiecăruia dintre noi, fie că unii suntem ardeleni, fie că suntem aromâni, fie că suntem moldoveni, munteni, suntem SPAȚIUL DE TRĂIRE ROMÂNESC AUTOHTON UNIC ÎN EUROPA, cel puțin în această parte și de aceea lupta care s-a desfășurat pentru recunoașterea internațională a Unirii românilor din 1918 (consfințită nu numai prin Tratatul de la Trianon dar acesta este cel mai important) reprezintă construirea unui viitor, a unui stat modern unitar care să fie în folosul cetățenilor săi, 72% români, ceilalți fiind de alte naționalități.
Avem în față o carte de o altă factură dar pe același canevas de dezbatere deschisă cu privirea către viitor pentru că istoria nu este numai evocare a unor momente, a unor mecanisme ci și a oamenilor… istoria altfel nu ar fi una vie…
Diplomație română înseamnă creație cu dăruire, creație cu sacrificiu. Toate aceste lucruri conjugate trebuie să conveargă către convingerea că avem o datorie… Prea multă încleștare pentru interese de moment care nu au valoare!
S-a reușit la Paris acum 100 de ani depășind micile egoisme. Avem nevoie de oameni profesioniști care să cheltuie din averea lor interioară ca să o dea acestei țări care ne-a născut și care ne vrea buni și acestui pământ. Mulțumire Editurii PROuniversitaria care servește promovării și apărării valorilor românești.
Ambasador prof.univ. dr. Ion M. ANGHEL, preşedintele Asociaţiei Ambasadorilor şi diplomaților de carieră:
Cel mai mare pericol pentru România nu este războiul din Ucraina ci mult mai periculos este ceea ce se întâmplă în Transilvania: ce a făcut Ungaria timp de un secol? O hărțuială continuă, o pândă continuă. Asta a fost atitudinea și practica Ungariei, prin urmare problema numărul 1 este Transilvania. Deci Tratatul de la Trianon este cel mai important, alături de celelalte patru tratate de la conferința de la Paris, pentru că fără Transilvania românii ar însemna să fie azi mai puțini decât în 1916 când au intrat în război, mai puțini pentru că atunci aveam Cadrilaterul. Ideea că Transilvania este în pericol și este cu adevărat pentru că Ungaria se agită toată ziua, oficiali unguri fac declarații în România ca și cum s-ar plimba la Balaton… În Slovacia, lui Viktor Orban îi este interzis accesul. De unde până unde un șef de stat își permite să vină în țara ta și să-i asmută pe maghiari împotriva celorlalți, împotriva majorității, e de neconceput. Se întâmplă în Transilvania, în urma tratatului din ’96 și mai ales a lipsei de interes a autorităților (autorități pe care le plătim din banii noștri)…
Tratatul de bună vecinătate dintre România și Republica Ungară din 1996 are două componente: e un tratat politic de bază, iar cea de-a doua parte, cam jumătate din tratat, se ocupă de drepturile minorităților naționale care sunt, realmente, foarte dezvoltate.”
(A consemnat dr. Irina Airinei)
Adaugă un comentariu