Un grup de elevi de la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula a fost invitat miercuri, 8 iunie, la Consulatul General al României de la Seghedin, unde a avut loc o întâlnire dedicată Zilei Copilului, celebrată în România la 1 iunie. „Sunt bucuros că aţi acceptat invitaţia noastră, să sărbătorim împreună Ziua Internaţională a Copilului. Și noi adulţii ne aducem aminte cu plăcere de perioada copilăriei, de acea perioadă mirifică a vieţii noastre”, a spus în deschiderea evenimentului Daniel Banu, consul general al României la Seghedin.
După cuvintele de salut, consulul general le-a propus elevilor o incursiune în activitatea diplomatică, vorbindu-le despre cele trei reprezentan ţe diplomatice ale României în Ungaria. Cei opt elevi de la Jula, însoţiţi de profesorii Valeria Lengyel şi Gheorghe Pătcaș au aflat ce înseamnă activitatea Ambasadei României la Budapesta şi a celor două consulate generale de la Jula şi Seghedin, ca misiune diplomatică în Ungaria. În cadrul activităţilor pe care consulatele le desfăşoară, o componentă foarte importantă este menţinerea legăturilor cu comunitatea românească din Ungaria, a accentuat domnul Daniel Banu, care a mai vorbit şi despre comunitatea românească din Seghedin, respectiv despre reperele româneşti ale oraşului, unde mai funcţionează Filiala din Seghedin a ICR Budapesta, Catedra de Limba şi Literatura Română din cadrul Departamentului pentru Naţionalităţi a Facultăţii Pedagogice „Juhász Gyula” a Universităţii din Seghedin. Tot în Seghedin sunt realizate emisiunile televizate în limba română „Ecranul Nostru” şi cele radiofonice în limba română, despre care oaspeţii de la Jula au putut afla amănunte după evenimentul de la consulat, vizitând redacţia radio-tv de la Seghedin.
Consulul general le-a vorbit tinerilor şi despre placa memorială ce aminteşte de un act important al istoriei, când Nicolae Bălcescu şi Kossuth Lajos au semnat aici, la 14 iulie 1849, proiectul de împăciuire româno-maghiar. Despre toate aceste instituţii şi evenimente a vorbit pe scurt consulul general, menţionând că: „Aici, la Seghedin, avem o comunitate românească mai mică, dar o comunitate compactă şi de intelectuali, de înaltă calitate. Seghedinul are o simbolistică aparte în ceea ce priveşte românii.”
La rândul său, dr. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de limba şi literatura română a subliniat faptul că nu doar în ultimii 75 de ani este aşa, de când e aici catedra ci, oraşul a fost un centru important pentru formarea intelectualilor români încă de la începutul secolului al XIX-lea, când s-a înfiinţat Liceul Piarist. Seghedinul a avut, aşadar, un anumit rol în formarea intelectualităţii româneşti din Transilvania vestică şi Banat, prin faptul că, înainte de 1920, personalităţi ale politicii şi culturii româneşti şi-au făcut studiile în acest oraş. Printre românii care au fost elevi ai gimnaziului piarist se numără şi fraţii Oniţiu, Virgil şi Valer. Familia Oniţiu s-a mutat la Seghedin fiindcă tatăl a fost detaşat aici ca magistrat, probabil din Sfântu Gheorghe, Covasna. Valer Oniţiu a beneficiat de bursă oferită de Fundaţia Emanuil Gojdu pe timpul studiilor la Gimnaziul Piarist. Dintre cei doi fraţi, Virgil Oniţiu este cel care va deveni directorul liceului românesc din Braşov şi membru corespondent al Academiei Române. Valer are de timpuriu preocupări legate de şah, devenind cunoscut la nivel european.
Descoperirea trecutului românesc al Seghedinului a continuat cu vizionarea filmului intitulat „Amintiri din Seghedin”, realizat în 2018 de emisiunea televizată „Ecranul Nostru”, în colaborare cu dr. Mihaela Bucin. Filmul a venit să completeze cele auzite până atunci, cu alte curiozităţi. Am aflat de pildă că, la Seghedin, au fost închişi deţinuţii politici români, care la începutul secolului trecut au fost condamnaţi pentru atitudinea lor ideologică şi naţională sau că, în sala festivă a unui imporant hotel din oraşul de pe Tisa, s-a auzit pentru prima dată compoziţia „Dansuri româneşti” de Bartók Béla.
După aceste mărturii, legate de existenţa românilor din Seghedin, elevii julani au susţinut un scurt program cultural cu poezii şi cântece, după care, împreună cu ceilalţi participanţi ai întâlnirii, Gabriel Șopandă, ambasadorul României la Budapesta şi Gheorghe Cozma, preşedintele ATRU, au plecat să viziteze două dintre instituţiile româneşti din oraş: Filiala din Seghedin a ICR Budapesta şi Redacţia de radio şi televiziune a MTVA, poposind preţ de câteva clipe şi la placa memorială Bălcescu-Kossuth, aflată în piaţa Klauzál.
Preluat din FOAIA ROMÂNEASCĂ, vineri, 17 iunie, 2022 (ANUL LXXII, NR.24)
Adaugă un comentariu