MIHAI KOPECKY DESCHIDE O NOUĂ RUTĂ DE CERCETARE INTERDISCIPLINARĂ: GEOPOLITICA EMINESCIANĂ

Spicuim din intervențiile vorbitorilor cu ocazia lansării volumului ASPECTE GEOPOLITICE DIN PUBLICISTICA EMINESCIANĂ de MIHAI KOPECKY dela MUZEUL NAȚIONAL AL ȚĂRANULUI ROMÂN:

Dr. Virgil Nițulescu, director general al Muzeului Țăranului Român:
Din păcate ne aducem aminte de Eminescu doar de 15 ianuarie și de 15 iunie, e păcat că nu ne apropiem de opera lui integrală…când recita efectiv Caramitru din articolele lui științifice ale lui Eminescu rămâneai uimit de profunzimea gândului eminescian, strălucita sa gândire politică asupra contemporanilor lui, reflecțiile lui asupra locului pe care îl avea statul român în Europa și pe care îl aveau românii. Din păcate, vulgata receptării lui Eminescu în prezent consideră că Eminescu a fost un xenofob, un naționalist de cea mai joasă speță, un antisemit, un spirit pe care e bine să îl ascundem … dar toți cei care se exprimă în acest fel ignoră faptul că Eminescu a trăit întru un anumit context istoric pe care l-a analizat cu intensitate maximă sintetizându-și viziunea prin verbul lui acid și pasionat.

Dar înainte de orice, Eminescu a simțit românește și a fost un patriot și dacă patriotismul lui Eminescu avea niște accente pe care noi le considerăm astăzi extrem naționaliste, asta este vina noastră, denotă lipsa noastră de metodă deoarece noi îl interpretăm astăzi într-o cheie contemporană ceea ce este, din punct de vedere metodologic, complet greșit. Cred că, în continuare, Eminescu se citește fragmentar și cred că ne lipsește o operă fundamentală de analiză a operei lui politice și geopolitice să vedem cum s-a manifestat ca un om profund implicat în viața politică a vremii. Îmi doresc foarte mult ca lucrarea domnului Kopecky să stârnească interes în aria culturii românești.

Marian Clenciu președintele Asociației Pro Basarabia și Bucovina:
Eminescu este părintele limbii române moderne care circumscrie o națiune pe care Eminescu a iubit-o și pentru care s-a luptat. Dacă în ziua de azi situația nu prezintă nicio diferență față de ceea ce spunea Eminescu înseamnă că el a simțit mult mai bine pulsul istoriei. Domnul Kopecky îl citează pe Nicolae Iorga spunând: ,,Eminescu stăpânea cu desăvârșire cunoștința trecutului românesc și era perfect inițiat în istoria universală; nimeni din generația Lui n-a avut în acest grad instinctul adevăratului înțeles al istoriei, la nimeni nu s-a prefăcut ca la dânsul într-un element permanent și determinant al întregii Lui judecăți. E uimit cineva astăzi, după adăugirea unui imens material de informație al atâtor sforțări ale criticii, când constata cât știa, cât înțelegea acest om, și gânditorul politic trebuie să admire ce mare era puterea Lui de a integra faptele mărunte și trecătoare ale vieții publice contemporane în maiestuoasa curgere a dezvoltărilor istorice. Nu e de mirare ca un asemenea limbaj care ar fi onorat orice țară de veche cultură n-a fost priceput de contemporani cu o pregătire așa de slabă, a căror minte nu se putea ridica la recunoașterea acelorași adevăruri eterne”.

Presa românească vorbea despre tratamentul în oglindă al minorităților în țările megieșe. Ce putem spune despre faptul că românilor din Ucraina care nu sunt mai puțin de 500 000 nu li se asigură dreptul la învățătură în limba română. Școlile lor sunt într-un real pericol, mai există doar două publicații românești…Despre ce tratament în oglindă putem să vorbim ? În fiecare zi mor români din zonă pentru independența Ucrainei. Nu știu de ce politica românească nu a fost în stare să își creeze un ideal al Interesului Național de ce nu se mai vorbește despre Interes Național, se vorbește despre interes public… De ce nu avem un Interes Național în menținerea ființei acelor români oriunde ar fi ei? Avem datoria față de frații noștri să îi ajutăm!

Dr. Mihai Nicolae, Institutul Frații Golescu:
Mulțumesc că conducerii Muzeului Țăranului Român care a înțeles de prima dată că această carte despre Eminescu nu este o carte despre un poet, este o carte despre noi cu tot ce înseamnă asta!
Cultura veche o cultură extraordinar de importantă, este substratul care ne hrănește și de aceea trebuie să mulțumim Muzeului Național al Țăranului Român și pentru posibilitatea simbolică de a vorbi despre cultura țărănească a românilor, o cultură multimilenară. Aș vrea să mulțumesc aici și domnului Mihai Kopecky care prin acest volum a deschis adevărate rute de cercetare. Materialul care stă în fața noastră pentru a fi cercetat este enorm. În opera publicistică a lui Eminescu există o mare pătrunderea esenței lucrurilor.
Mihai Kopecky, autor: Totul a plecat de la preocuparea pentru geo politică pe care am găsit-o ca fiind o chestiune de foarte mare importanță pentru generațiile și am vrut să implementez o idee și anume că geopolitica a devenit un instrument activ pentru înțelegerea lumii actuale, este un tip de abordare care se practică în Occident și care a mers până la fundamente de inițiere începând de la vârste de 12, 13, 14 ani. Așa cum Eminescu abordat Chestiunea orientală în perioada de formare a Statului Român la 1877, prin aceasta a Chestiunea Bucovinei și Chestiunea Basarabiei și Chestiunea Dobrogei și toate acestea vin să-mi întărească convingerea că geopolitica este un domeniu aplicativ la îndemâna tuturor inclusiv scrisul eminesciană poate fi interpretat prin această cheie geopolitică.

Am scos în evidență genialitatea lui Eminescu, perspectiva geopolitică din Scrisoarea III pentru că acest război între civilizații în bătălia de la Nicopole între Imperiul Otoman și Europa de Vest era premonitoriu pentru ceea ce se va întâmpla în secolele XX și XXI: același conflict mondial între religii și între civilizații.

Dr. Robert Stănciugel, istoric:
Eminescu scrie că avem nevoie de o Ligă Spirituală Europeană care să armonizeze interesele speciale, adică naționale. În Uniunea Europeană de astăzi se vorbește de entități politice nu de entități naționale. Eminescu spunea că statutul nostru nu are altă rațiune de a fi decât aceea de stat românesc. Eminescu făcea distincția dintre apartenența europeană și apartenența balcanică. Unde credeți că înclina mai mult Eminescu, către o Românie balcanică sau către una Europeană?

Dr. Irina Airinei, Asociația ANIMA FORI: Eminescu milita pentru o federație a statelor balcanice pentru ca interesele micilor state balcanice să nu fie strivite de marile puteri. De aceea, cred că, sub acest aspect, Eminescu ar putea fi considerat chiar un predecesor al lui Nicolae Titulescu.