AFnewsAcademia Română și Biblioteca Academiei Române au lansat joi, 6 octombrie 2022, primul volum din Istoria Bibliotecii Academiei Române, amplu proiect, gândit în 10 volume, care urmează să prezinte, documentar și analitic, activitatea de peste un secol și jumătate a celei mai mari și mai bogate biblioteci din România.
Au rostit alocuțiuni
– acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române
– Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
– acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române
– prof. ing. Nicolae Șt. Noica, membru de onoare al Academiei Române, director general al Bibliotecii Academiei Române
Lansarea primului volum din Istoria Bibliotecii Academiei Române, dedicat perioadei 1867-1885, aduce în atenție epoca de pionierat și în același timp de mare efervescență a constituirii și organizării după principii moderne a unei instituții cu menire națională, responsabilă de colectarea, conservarea și promovarea memoriei spiritualității românești.
Înființată la 6 august 1867, Biblioteca Academiei Române a sărbătorit recent împlinirea a 155 de ani de activitate neîntreruptă, timp în care și-a îmbogățit neîncetat colecțiile, devenind una dintre cele mai importante biblioteci patrimoniale din sud-estul Europei și un spațiu de referință pentru cercetătorii din întreaga țară și din lume. Biblioteca Academiei Române este astăzi o bibliotecă enciclopedică, reunind un impresionant patrimoniu de carte, de manuscrise, incunabule, hrisoave, hărți și atlase, partituri muzicale, lucrări de grafică, cea mai bogată colecție de fotografie și cel mai bogat fond numismatic din țară, precum și cea mai completă colecție de presă românească. Biblioteca Academiei Române datorează acest valoros tezaur de cultură îndeosebi marilor săi donatori, oameni de spirit și patrioți autentici, cât și unei vizionare politici de dezvoltare practicate încă de la fondarea sa.
În deschidere, Președintele Academiei Române, acad. Ioan Aurel Pop a spus, printre altele:
„Biblioteca Academiei Române, creată în 1867, la un an după fondarea Societății Literare Române, devenită, un an mai târziu, Societatea Academică Română, a avut, dintru început, misiunea de a strânge la un loc organizat și a pune în valoare colecțiile naționale specifice, de a elabora și edita bibliografia Națională retrospectivă pentru toate tipurile de documente. Biblioteca realizează schimbul internațional cu publicațiile Academiei Române și coordonează metodologic activitatea celorlalte biblioteci din rețeaua Academiei Române. (…).
Biblioteca este o instituție vie, organizatoare de conferințe, congrese, colocvii, prezentări de cărți, expoziții de artă, de carte rară, expoziții documentare.
În cadrul său, se derulează o viața culturală de cea mai înaltă ținută, legată de moștenire a culturală a poporului român, dar și de destinele altor popoare ale lumii, popoare ale căror creații intelectuale sunt găzduite sub bolțile renumitului for de conservare a valorilor. Fie și numai numele unora dintre directorii Bibliotecii Academiei Române arată forța și prestigiul instituției: Ioan Bianu, Radu R. Rosetti, Ioan I.Nistor, Mircea Malița, Perpessicius (Dimitrie S. Panaitescu), Tudor Vianu, Șerban Cioculescu, Victor Emanuel Sahini, Gabriel Ștrempel, Dan Horia Mazilu ca să îi cităm numai pe cei trecuți la Domnul, au fost cu toții distinȘi cărturari și membri marcanți ai Academiei Române și au păstrat, indiferent de vreme și de vremi, îndeplinirea misiunii instituții la cel mai înalt nivel.(…).
În această epocă de marasm și de incertitudine pentru cultură, educație, creație autentică și acribie științifică, în acești ani de confuzie a valorilor și de reușite facile pentru semidocți, în aceste momente de superficialitate și de înflorire a plagiatului, Biblioteca Academiei Române rămâne un reper intelectual solid. Cultura înaltă, creația științifică, artele de referință contemporane nu se pot practica fără izvoare, fără cunoașterea stadiului la care au ajuns diferitele domenii ale cunoașterii, fără zestrea lăsată de marii oameni ai trecutului. Unele dintre aceste produse ale spiritului uman au fost, între timp, publicate și date spre știință și prelucrare spre comunitate, altele, însă, au rămas ascunse în manuscrise, în jurnale, în memorii, în însemnări,în lucrări inedite care încă își așteaptă cercetătorii.
(…) Istoria inaugurată acum va reflecta treptat și va prezenta cititorilor toate acumulările Bibliotecii de-a lungul timpului, colecțiile sale, toate publicațiile sale și toate activitățile sale. Lumea va putea să vadă astfel câtă efervescență spirituală cuprind acestei vechi bolți, cum s-a făcut „creșterea limbii românești”, care au fost laboratoarele științei, cum s-a plămădit arta spre „a patriei cinstire”. Biblioteca, se va vedea prin Istoria aceasta, este și o poartă a noastră deschisă spre lume, o modalitate de adecvare a elitei intelectuale românești la marile curente culturale europene și universale, un fel specific de promovare a dialogului nostru cu lumea.”
Foto, video și text: Irina Airinei
Adaugă un comentariu