IN MEMORIAM PROF. DR. MIHAI RETEGAN

Muzeul Național al Țăranului Român și Institutul Frații Golescu au organizat, în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, sâmbătă, 5 noiembrie 2022 cu începere de la ora 12:00, la Sala Media a Muzeului Național al Țăranului Român, un eveniment comemorativ dedicat cinstirii memoriei profesorului Mihai RETEGAN – un remarcabil istoric al României.

Au fost evocate și dezbătute contribuțiile deosebite aduse istoriografiei din România de reputatul istoric Mihai Retegan. Moderator: Dr. Robert STĂNCIUGEL, istoric, expert al istoriei românilor în spațiul balcanic. Evenimentul comemorativ face parte din seria de evenimente dedicate istoriei românilor „ADN – Adevăruri despre Noi”.

„Mulți dintre noi l-au cunoscut în calitate de coleg în cadrul Departamentului de Istorie a Românilor și a sud estului European pe care l-a condus în perioada 2012-2015. După absolvirea facultății în 1974, Mihai Retegan și-a început activitatea în calitatea de cercetător al Institutul de Istorie Militară iar din 1995 a devenit cadru didactic în cadrul Facultății de Istorie.

Domeniile de cercetare au fost legate de Istoria românilor după Primul Război Mondial, politică externă, al doilea război mondial, regimul comunist, crizele comunismului și efectele asupra României, relațiile României cu Marea Britanie în cel de-al doilea război mondial despre care avem volumul aici, pe masă și sperăm să apară și celălalt volum la care el lucra dar pe care nu a reușit să îl definitiveze.

Profesorul Mihai Retegan a predat cursuri și a condus doctorate, a avut numeroase contribuții în plan internațional prin care s-a detașat prin originalitate pentru afirmarea identității Statului Român. Rămân în urma lui numeroase lucrări de mare valoare cu răspândire europeană. A știut să-și pună fără preget întreaga energie, însușirile intelectuale și științifice în beneficiul cauzelor naționale.” A spus, în deschiderea colocviului, istoricul dr. Robert STĂNCIUGEL.

Andreea Bădilă, asistenta profesorului Retegan, a afirmat, printre altele: „Mihai Retegan a fost un profesor și un om de o mare eleganță, care, prin inteligență și carismă a îmbinat, în cadrul cursurilor sale, rigoarea științifică a profesionistului pentru a ne prezenta cele mai bune și mai calitative și dinamice cursuri în materie de istorie contemporană.”

Luminița Giurgiu, Arhivele Militare: „Profesorul Retegan aducea studenții, masteranzii și doctoranzii la practică în Arhivele Militare pentru că, orice s-ar spune, un adevărat istoric nu se poate forma dacă nu cunoaște documentul de arhivă așa cum este el. Îi aduc și eu un pios omagiu, mi se pare că a plecat prea devreme dintre noi, mai avea încă ceva de spus și parcă ne lipsește zâmbetul lui, ușor ironic în colțul gurii, de a face o glumă și de a-și apropia auditoriul…”

Prof. dr. Constantin Hlihor a observat:

„Mihai Retegan în scrierile sale avea în vârful peniței metafora. M-a impresionat modul de a povesti adevărul istoric și de te face părtaș, are forța literară de a transpune în informația în cuvinte potrivite și de a o face plăcută cititorului…Astăzi nu se mai consumă foarte multă istorie pentru că noi cei care scriem o scriem prea abruptă sau, uneori, pentru tânăra generație destul de greu de lecturat. Cărțile profesorului Mihai Retegan pot fi un punct de plecare pentru a aduce cititorul aproape de munca noastră.”

Col. dr. Mircea Dogaru, istoric militar: „O singură întrebare rămâne fără răspuns: De ce putem funcționa ca francezi, ca englezi, ca germani, ca unguri, ca secui, ca tot ce vreți dumneavoastră numai ca români nu putem funcționa și pierdem la nesfârșit…E întrebarea la care va trebui să răspundem noi, ultimii istorici ai acestei epoci care nu mai pune preț pe un cuvânt cheie care trebuie promovat. Cuvântul cheie care dădea garanția dezvoltării noastre viitoare trebuia și trebuie promovat: competența. Asta trebuie să lăsăm, inclusiv în domeniul cercetării istorice: competența este ceea ce ne-a lăsat cu adevărat nouă, Mihai Retegan, cel care s-a străduit, nefiind pregătit pentru domeniul învățământ ci pentru cu totul altceva, să creeze și să cultive competența!”

Istoricul Alin Spânu: „Mă uitam la aceste cărți și observam că și-a ales întotdeauna subiecte delicate, subiecte dificile, Mihai Retegan a fost în arhivele englezești și a studiat și a constatat, de pildă, că Iuliu Maniu a fost spion, iar această relație de cercetare în Arhivele Marii Britanii oferă o deschidere de cercetare către viitorii cercetători.(…)

Dintre cărțile profesorului Retegan care s-a ocupat de o paletă mai largă (istorie militară, diplomație și servicii de informații) vreau să accentuez povestea unei trădări pentru că este o carte atipică, este o carte scrisă la persoana întâi, el se pune în postura lui Eugen Cristescu, șeful serviciilor de informații care primește o mapă cu foarte multe documente și citește acele documente, încercând să afle cine erau agenții britanici în România, pornind de la niște nume de cod și sigur că, până la final, află. Persoanele sunt reale. Sunt convins că documentele au fost din arhivele britanice, dar modul în care a scris Mihai Retegan această carte, „Povestea unei trădări” arată că ar fi putut fi un scriitor de romane de succes dincolo de un istoric foarte bun, un scriitor de romane care încearcă să recreeze atmosfera epocii din cel de al doilea război mondial.”

Amb. Prof.dr. Dumitru Preda:

„El lupta după noutate, voia să inoveze și să facă comparații, reacții de moment sau de durată, avea acest talent extraordinar pe lângă celălalt, harul lui literar care se materializa și în lecțiile sale de la facultate; de aceea studenții au vorbit cu atâta căldură despre lecțiile pe care le dădea, lecții dincolo de discursul foarte solemn al unui profesor…”

Prof. dr. Cristina Gârlea: „De la 6:00 după amiaza la 8:00 seara pot fi organizate conferințe științifice pe diverse problematici pentru a fi prezentate în fața publicului, iar acest șir de conferințe se desfășoară sub directa coordonare a domnului vicepreședinte al Academiei Române Andruh, conferințe destinate societății civile, adică chestiuni de finețe științifică din toate domeniile pot fi aduse în fața oamenilor în minunata Aulă a Academiei Române. Deci vă rog să luați în considerare această posibilitate, să faceți propuneri de conferințe la Academia Română și cred că ar fi foarte important ca oameni de ținuta dumneavoastră să vorbească despre niște lucruri care sprijină ideea că suntem o ȚARĂ nu un teritoriu, că suntem un POPOR, nu o populație! Vă mulțumesc.”

A consemnat dr. IRINA AIRINEI