Cu sufletul deschis: cercetătoarea Manuela Nevaci despre romanitate și românitate în Balcani

Biblioteca Metropolitană București, joi, 30 martie 2023

Manuela Nevaci, dr. abilitat, cercetător principal I la Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române a susținut o conferință în fața unui grup de studenți ai SNSPA (Administrație publică, anul I) despre limba română și dialectele ei, despre românii sud-dunăreni, despre repartiția graiurilor limbii române, cu aspecte semnificative explicate în context istoric. Cu căldură și empatie și-a apropiat studenții care au avut astfel posibilitatea să se familiarizeze cu aspecte esențiale despre cele patru dialecte ale limbii române: dialectul dacoromân – vorbit în Dacia istorică; cel aromân – în sudul Peninsulei Balcanice (Grecia, Macedonia, sudul Albaniei şi Bulgaria, rar în România); meglenoromân – în sudul Bulgariei şi nordul Greciei și istroromân – vorbit azi în Peninsula Istria din Croaţia.

Au fost precizate și aspecte privind subdialectele (graiurile) dialectului dacoromân care urmăresc harta provinciilor istorice: Moldova, Muntenia, Ţara Românească.

Vorbitoarea a pus în lumină faptul că aromânii descind, ca și dacoromânii, meglenoromânii și istroromânii, din protoromâni. Aromânii sunt români sud-dunăreni, continuatori ai populațiilor sud-est-europene romanizate.

Theodor Capidan afirmă că numele de tsintsari (țințari) dat aromânilor poate fi atribuit frecvenței mari a sunetelor tse, tsi în aromână în propoziții precum „Tsi fatsi?” („Ce faci?”).

Subdialectul fârșiroților este limba armânească vorbită-n Albania. Dialectul pindenilor are următoarele graiuri: cel virian din orașul Veria, graiul avdiliaților din Avedella și cel al pruienilor din orașul Proia, Grecia.

S-a vorbit, de asemenea, despre subdialectul grămuștenilor. Despre aromânii din Corcea, Vlora sau Moscopole (Albania),despre eroul Pittu Guli din Crușeva, Macedonia de Nord, despre aromânii din Bulgaria.

Prezentarea a fost ilustrată cu fotografii și filme realizate personal pe parcursul călătoriilor de studii ale cercetătoarei în Pind și Epir.

Mulțumiri deosebite ilustrei invitate a Bibliotecii Metropolitane care a dăruit bobocilor Facultății de Administrație câteva file de istorie vie a românilor din Balcani.

Să amintim aici cuvintele balcanologului Nicolae-Şerban Tanaşoca „Unitatea romanică a lumii vlahilor şi sincronicitatea evoluţiei diferitelor lor grupuri fac, aşadar, posibilă cuprinderea istoriei romanităţii balcanice într-o istorie unitară. Nu numai o istorie a structurilor de lungă durată, ci şi o istorie a conjuncturilor, a evenimentelor şi a personalităţilor. (…) Dacă renunţăm, şi trebuie să o facem în cazul de faţă, la prejudecata potrivit căreia numai principiul naţional este singurul principiu legitim de sinteză istorică, vom reuşi să surprindem, în toată bogăţia ei, istoria romanităţii balcanice, ultima secvenţă a istoriei acţiunii Romei, ca factor de unitate şi civilizaţie, în Peninsula Balcanică.”

Ilustrații și text: Irina Airinei