AFnewsText și imagini Irina Airinei
Bibliografii de la Biblioteca Metropolitană București au sărbătorit Ziua Internațională a Cărții și Ziua Bibliotecarului (23 aprilie) vineri, 21 aprilie 2023, în apropierea Capitalei, la Ansamblul Moara de hârtie – Satul meşteşugurilor și la Mănăstirea Comana.
Am fost alături de oamenii cărții care, de o viață, deschid ușile filialelor instituției, elevilor, studenților și tuturor bucureștenilor interesați de carte. Și nu numai.
De la teatrul de păpuși la recitalurile de muzică clasică, de la expoziții de artă la conferințe științifice, de la proiecții de filme documentare la ateliere de creație, Biblioteca Metropolitană este acea caravană călătorind spre sufletele noastre într-un adevărat pelerinaj al cunoașterii. Mulțumiri vi se cuvin și urări de bine, astăzi, ca în fiecare zi, de altfel, pentru munca voastră de fiecare zi, de instrucție și educație a publicului cititor!
Am poposit la Ansamblul Moara de hârtie – Satul meşteşugurilor unde gazdă agreabilă ca primăvara noastră senină ne-a fost Dana Georgescu, cea care a înfăptuit acest vis pornit de la Ion Georgescu, pasionat de istorie și dornic să construiască un loc care să dăinuie prin frumusețe și rost.
În 2011, visul își găsise casă – Comana, dar și primii oameni care să îl ajute să crească: Aura și Marian Niculae, care și-au dedicat timpul și energia lor Morii de hârtie, vis care a atras-o și pe Magda Rusen apoi pe alți inimoși din Comana. Moara de hârtie, din 2014, dă naștere poveștii numite Satul meșteșugurilor
unde se învârte roata olarului, unde se șlefuiesc piese din lemn, unde, La Păpurești, sunt împletite variate obiecte din stuf (tanti Mituța)
sau se țes la războiul străvechi scoarțe, fote, brâie, ștergare la Atelierul cu rost (tanti Lenuța).
Mulțumim oamenilor din comunitate precum Geanina Stan, Cristi State, tanti Mituța (Dumitra Popa), tanti Lenuța (Elena Mirea), Florin Păsărică, George State, Carmen Predescu, Nicoleta Karceff, Mariana Manea, Vasilica Tudorache, Petrică Petre, Tudor Stan se adaugă și rămân alături să continue acest vis. Pe lângă aceştia, artiştilor plastici Ciprian Ariciu și Dan Rusen.
Cât despre Cărțișoarele tipărite artizanal și despre Editura Moara de hârtie nu putem decât să le dăruim, în schimb, un buchet de gânduri de prietenie!
Drumurile bătăliilor de secole ne-au dus către Mănăstirea Comana aflată pe locul ctitoriei din 1461 a Vlad Țepeș, ridicată ca loc de rugăciune dar și de apărare, de domnitorul ucis aici, spune legenda, în preajma ctitoriei sale.
Vocea vibrantă a părintelui ghid ne-a evocat ofranda ctitorului, apoi domnia lui Radu Șerban, cel care a reclădit mănăstirea peste un veac, apoi a vornicului Șerban Cantacuzino care a restaurat-o în stil brâncovenesc și a ridicat noi corpuri de chilii. Descreșterea sfântului lăcaș în anii fanarioți apoi, mult mai târziu, în comunism, și-a găsit, astăzi, o fericită rezolvare, fiind redeschis ca mănăstire de călugări.
Impresionant mausoleul paraclis construit în 1926, la inițiativa lui Nicolae Iorga și a Reginei Maria, pe locul fostului paraclis ridicat de domnitorul Șerban Cantacuzino. Susținută de Societatea „Cultul Eroilor”, construcția a fost realizată prin subscripție publică și ajutor de la Guvern. În cripta mausoleului au fost depuse osemintele a 720 morți de război (români, bulgari, turci, ruși și germani), iar în cele 33 de cripte individuale reprezentate prin 19 firide, au fost înhumați 42 de soldați români (27 identificaţi şi 15 neidentificaţi).
Muzeul mănăstirii și lapidariumul său, plin de exponate valoroase, vorbesc despre o istorie vie,
iar scara pocăințelor, din curtea mănăstirii către pitorescul curs al Neajlovului, ne poartă, parcă, pașii spre noi înșine.
(„Fântâna cu nucu” aflată pe locul unde ar fi fost ucis Vlad Țepeș)
GELLU NAUM (locuitor al Comanei)
SORA FÂNTÂNĂ
Stau singur şi mă uit pe o stradă pustie
stau singur cu buzunarele pline de câini
stau singur şi ascult foşnetul oaselor
e ca şi cum ar adia vântul peste un clopot de ceară
dar după primul colţ la prima răspântie
s-ar putea oricând să apară cineva învăluit într-o ploaie de lumină
şi va trebui să mă acopere cu mantia lui pentru că
s-ar putea odată cu el să vină o ploaie sau o ninsoare
sau chiar o afurisită de lapoviţă
să ne îngheţe oasele proaspăt spălate
deşi ieri a fost mai frig decât azi
deasupra mea zboară câţiva porumbei cerşetori
filantropii le-au pus fărâmituri de pâine pe balcoane
şi eu mort de mult cu o piatră de moară pe piept
am hotărât în sfârşit să plec
să pornesc de pildă dintr-un grajd înecat în aburi
să merg aşa până la un crâng (tufiş) unde mă aşteaptă sora Fântână
să mă reazem acolo de prăbuşirea ei
10 octombrie 1986
Adaugă un comentariu